Comisia Europeană, prin comunicarea sa "Realizarea unui spațiu european al învățării continue" și Rezoluția Consiliului din 27 iunie 2002 privind învățarea pe tot parcursul vieții, a subliniat importanța "noilor aptitudini de bază" ca o prioritate. Aceasta a indicat necesitatea ca învățarea pe tot parcursul vieții să acopere toate etapele, de la vârsta preșcolară până la cea post-pensionare.
În luna mai 2003, Consiliul a adoptat nivelurile de referință europene ("benchmarks"), demonstrând un angajament ferm față de îmbunătățirea măsurabilă a performanței medii europene. Printre aceste niveluri de referință se numără competențele de citire, reducerea abandonului școlar timpuriu, absolvirea învățământului secundar superior și participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, toate acestea fiind strâns legate de dezvoltarea competențelor-cheie.
Necesitatea de a dota tinerii cu competențele-cheie necesare pentru a îmbunătăți nivelurile educaționale reprezintă o parte integrantă a liniilor directoare integrate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă 2005-2008, aprobate de Consiliul European în iunie 2005.
Cadrul European de Referință pentru Competențele Cheie
Cadrul european de referință privind competențele cheie a fost definit în Recomandările privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, adoptate de Consiliul și Parlamentul European în decembrie 2006. Aceste recomandări au stabilit următoarele competențe cheie la nivel european:
- Comunicare în limba maternă
- Comunicare în limbi străine
- Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
- Competența digitală
- Competența socială și competențe civice
- A învăța să înveți
- Inițiativă și antreprenoriat
- Sensibilizarea și exprimarea culturală
Detalierea Competenței de Sensibilizare și Exprimare Culturală
Această competență presupune cunoștințe legate de moștenirea culturală, de locul patrimoniului în lume, de produse culturale reprezentative, inclusiv din cultura contemporană. De asemenea, implică înțelegerea diversității culturale și lingvistice, precum și a importanței factorilor estetici în viața obișnuită.
Aptitudinile vizate includ aprecierea critică și estetică a creațiilor artistice, propria exprimare prin diverse mijloace, raportarea la opiniile altora, identificarea oportunităților existente în cultură și dezvoltarea abilităților creative cu aplicabilitate în context profesional.
Deși anumite competențe cheie pot fi aplicate eficient în domeniul cultural, interdisciplinaritatea permite abordări care să pună accent pe toate competențele cheie, în funcție de nevoile specifice. De exemplu, pornind de la un patrimoniu reprezentativ pentru arte plastice, istorie și cultură tradițională, un proiect de educație muzeală poate viza Competențele matematice și competențele de bază în științe și tehnologii.
Exemplu de Proiect Interdisciplinar
Un proiect intitulat "Patrimoniul muzeal - instrument de învățare" s-a derulat printr-un parteneriat între Muzeul Municipiului București, Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu, Institutul de Științe ale Educației și Global Mindscape. Acest proiect a demonstrat cum patrimoniul cultural poate fi utilizat pentru dezvoltarea unor competențe specifice, inclusiv cele matematice și științifice.
Contextul Actual și Nevoia de Competențe Cheie
Societățile noastre globalizate prezintă provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă și integrarea socială. Oamenii au nevoie de mai multe competențe pentru a participa pe deplin în cadrul comunităților și pentru a fi cetățeni activi, competențe care trebuie să țină pasul cu progresul și noile tehnologii.
Oamenii din UE nu dispun de aceleași oportunități educaționale, fiind necesare îmbunătățiri în acest domeniu pentru a oferi șanse egale de educație pentru toți.
În acest sens, Comisia Europeană a emis o recomandare privind opt competențe cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, adoptată în mai 2018. Dezvoltarea unei competențe cheie reprezintă un rezultat al învățării, perceput ca o serie de abilități, atitudini și cunoștințe ce vor fi formate elevilor și de care aceștia se vor folosi pe parcursul întregii vieți și în demersul lor de dezvoltare personală.
Pentru dezvoltarea unei competențe cheie la elevi, este necesară o abordare din perspective inter- și transdisciplinare, care să le asigure învățarea în vederea adaptării în diverse situații din viața reală.
Abordarea Competențelor Cheie la Disciplina Limba și Literatura Română
Deși la obiectul limba și literatura română se urmărește în principal dezvoltarea competenței de comunicare în limba maternă, pentru un profesor de limba română, planificarea activității didactice din perspectiva celor opt competențe cheie din profilul de formare european reprezintă o provocare.
Exemplu de Activitate Didactică Integrată
O modalitate de realizare a integrării competențelor cheie poate fi desfășurarea unor proiecte pe grupe. Fiecare grupă primește câte un basm aparținând minorităților naționale și sarcini de lucru precise din partea profesorului. Elevii își împart rolurile în grupe, în funcție de preferințe, abilități și experiență.
Activitatea poate include crearea unei prezentări PowerPoint/Prezi în care să fie prezentate informații despre comunitățile etnice, cultura, tradițiile, obiceiurile și sărbătorile acestora. Elevii trebuie să insereze în prezentare imagini, audio și video.
Timpul alocat pentru evaluare este de 2 ore. Modalitățile de evaluare pot include interevaluarea (pe baza unei grile de evaluare) și evaluarea orală. Fiecare echipă își prezintă oral rezultatele proiectului, colegii acordă punctaje conform grilei de evaluare stabilite, iar profesorul va insista pe observarea valorilor comune propuse de basmele discutate.
Contextul Elaborării Curriculumului Național
Argumentul pentru necesitatea unui ghid metodologic pentru aplicarea programelor la discipline specifice învățământului în limba minorităților naționale este susținut de contextul elaborării unui nou Curriculum național. Această secțiune prezintă contextul în care a fost elaborat Curriculumul național în vigoare în învățământul primar, pornind de la identificarea elementelor sale de continuitate și de noutate. De asemenea, se analizează procesul de elaborare a unui curriculum centrat pe competențe cheie, întemeiat pe un profil de formare derivat din competențele-cheie europene.
Planurile-cadru și programele școlare reprezintă documente reglatoare ale Curriculumului național. În acest capitol sunt clarificate din punct de vedere conceptual, structural și funcțional, componentele Curriculumului național.
tags: #competente #cheie #limba #materna