Cercetările recente sugerează că expunerea la muzică în perioada intrauterină și în primii ani de viață are un impact semnificativ asupra dezvoltării cognitive a copiilor, în special în ceea ce privește procesarea sunetelor și a ritmului. Studiile subliniază importanța percepției ritmice pentru abilitățile cognitive pe termen lung și pentru achiziționarea limbajului.
Dezvoltarea percepției auditive la făt
Pe măsură ce fătul crește în pântece, acesta începe să perceapă sunetele din mediul exterior și chiar să răspundă la ele. Urechile devin funcționale încă din cea de-a 16-a săptămână de sarcină, deși nu sunt complet dezvoltate. În trimestrul al treilea, fătul este capabil să recunoască vocea mamei, limba maternă și chiar să memoreze o melodie ascultată în mod regulat, cum ar fi seara, la culcare.
În a 26-a săptămână de sarcină, răspunsul fătului la sunetele din exterior devine măsurabil: ritmul cardiac al bebelușului se accelerează atunci când ascultă muzică. Până în a 33-a săptămână, se observă că fătul începe să respire în ritmul muzicii, devenind mai conștient de armoniile sonore. La 38 de săptămâni, bebelușul reacționează diferit la diverse tipuri de muzică; muzica neplăcută poate provoca agitație.
Impactul muzicii asupra dezvoltării cognitive a bebelușilor
Cercetările efectuate la Institutul de Învățare și de Științe ale Creierului (I-LABS) de la Universitatea din Washington au demonstrat că joaca acompaniată de muzică îmbunătățește modul în care creierul bebelușilor procesează sunetele. Muzica poate crește abilitatea de a detecta și de a diferenția diferite ritmuri în vorbire, o competență esențială pentru achiziționarea limbajului.
Studiul, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Science, a investigat dacă expunerea bebelușilor la un ritm muzical favorizează diferențierea ritmurilor de vorbire. Pe parcursul unei luni, 39 de bebeluși de 9 luni au participat la 12 sesiuni de joacă de 15 minute, alături de părinți. Un grup de 20 de bebeluși a cântat la o tobă mică, în ritmul muzicii, în timp ce grupul de control (19 bebeluși) s-a jucat cu mașinuțe sau cuburi, fără muzică.
Analiza răspunsului neuronal al copiilor, utilizând un magnetoencefalograf (MEG), a relevat că bebelușii expuși la muzică au prezentat un răspuns neuronal mai puternic la modificările bruște de ritm în regiunile cerebrale cheie pentru abilitățile cognitive: cortexul auditiv și cortexul prefrontal. Aceste zone sunt implicate în controlul atenției, detectarea sunetelor și învățarea limbajului.
Muzica și dezvoltarea limbajului
Percepția ritmului este o abilitate fundamentală, iar îmbunătățirea acesteia din timp are efecte benefice pe termen lung asupra proceselor cognitive. Limbajul, la fel ca muzica, este structurat pe baza unor ritmuri specifice. Silabisirea ajută bebelușii să definească și să diferențieze sunetele, facilitând astfel învățarea vorbirii.
Un studiu desfășurat pe doi ani de către The Brain and Creativity Institute (BCI) de la University of Southern California a demonstrat că expunerea la muzică și educația muzicală accelerează dezvoltarea creierului la copii, în special în regiunile responsabile pentru limbaj, citire și exprimare verbală. Copiii care au primit șapte ore de educație muzicală pe săptămână au prezentat un sistem auditiv mai dezvoltat comparativ cu cei implicați în alte activități.
Neurologul Assal Habibi a explicat că sistemul auditiv, stimulat de muzică, joacă un rol esențial în procesarea sunetului, achiziționarea cititului, dezvoltarea limbajului și comunicarea eficientă.
Beneficiile muzicii clasice și recomandări
Muzica, în special cea clasică, are efecte pozitive asupra fătului și nou-născutului. Aceasta poate acționa ca un analgezic, reducând durerea, și activează scoarța cerebrală în proporție de peste 90%. Polly Sengupta, citată de hindustantimes.com, afirmă că muzica declanșează eliberarea hormonilor fericirii, precum serotonina, calmând copilul și formându-i capacitatea de concentrare.
"După naștere, copilul își amintește melodiile, dar și starea de bine experimentată intrauterin", explică Sengupta. Prin urmare, este recomandat ca după naștere să i se pună aceleași melodii ascultate în perioada intrauterină pentru a-l calma. Seara, la culcare, se pot folosi melodii de relaxare, muzică clasică sau cântecele pentru copii cu versuri simple.
Percepția sunetelor și dezvoltarea limbajului la copii
În primii ani de viață, copilul învață să recunoască și să distingă sunete, imagini și senzații, încercând să înțeleagă ce se întâmplă în jurul său. Percepția ritmului este o abilitate importantă, iar îmbunătățirea acesteia contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive.
Un studiu realizat în Franța („Barometrul Voltaire” pe 2019) a arătat că adolescenții care ascultă muzică rock și metal obțin rezultate mai bune la ortografie decât cei care preferă rap, R&B sau reggae. De asemenea, adolescenții care au studiat solfegii se descurcă mai bine la ortografie. Acest lucru se corelează cu un studiu al Universității din Amsterdam, publicat în 2018, care a arătat că educația muzicală poate accelera dezvoltarea creierului copiilor în regiunile implicate în limbaj și citire.
Este esențial ca părinții să fie atenți la dezvoltarea limbajului copiilor. La vârsta de un an, copilul ar trebui să pronunțe corect câteva cuvinte, la 18 luni vocabularul ar trebui să ajungă la 500 de cuvinte, iar la trei ani, la 1300 de cuvinte. Între patru și cinci ani, copilul trebuie să poată comunica fluent cu adulții și alți copii.
Pentru a sprijini dezvoltarea limbajului:
- Comunicați cât mai mult cu copilul, folosind un vocabular bogat.
- Folosiți un limbaj corect, evitând să stâlciți sau să deformați cuvintele.
- Cântați împreună cu copilul ori de câte ori aveți ocazia.
Lansare film documentar "Pui de cerb" - importanta muzicii in dezvoltarea copilului
tags: #perceptia #sunetelor #in #periaoda #intrauterina