Înmulțirea peștilor Xiphophorus: Ghid complet pentru acvariști

Introducere în lumea Xiphophorus

Xiphophorus Helleri, cunoscut și sub denumirea de Xifo sau peștele spadă, este un membru popular al familiei Poeciliidae, alături de Poecilia reticulata (Guppy), Molienisia sphenops (Molly) și Xiphophorus maculatus (Platy). Acești pești sunt apreciați pentru natura lor nepretențioasă, adaptabilitatea și rezistența, fiind o alegere excelentă pentru acvariștii începători.

Originar din America de Sud și Centrală, Xiphophorus prosperă într-un interval de temperatură de 22-26°C. Pentru a asigura o stare optimă de sănătate și vitalitate, este esențială instalarea unui încălzitor cu termostat și a unui termometru în acvariu. Acești pești preferă un mediu ușor alcalin, cu un pH cuprins între 7.0 și 8.3, și o duritate a apei de 12-30° dGH.

Cerințe de spațiu și suprapopulare

Acvariul potrivit pentru Xiphophorus Helleri ar trebui să fie de capacitate mare, deoarece preferă spațiile largi pentru înot. Lipsa spațiului adecvat, chiar și în acvariile mari, poate duce la o dezvoltare incompletă a peștilor, rămânând mai mici decât dimensiunile obișnuite, care variază între 8 și 14 cm.

Este recomandat ca fiecare pește să dispună de aproximativ 6 litri de apă, cu un minim de 5 litri. Astfel, pentru 10 exemplare de Xiphophorus, un acvariu de cel puțin 50 de litri este necesar, ideal peste 60 de litri. Având în vedere că acești pești se înmulțesc ușor în captivitate, este important să se ia în considerare și spațiul necesar puilor, care vor crește și vor avea nevoie de condiții optime. Prin urmare, este preferabil să alegeți un acvariu mai mare pentru a evita suprapopularea.

Reproducerea Xiphophorus

Xiphophorus Helleri sunt pești ovovivipari, ceea ce înseamnă că reproducerea are loc în interiorul corpului femelei. Aceasta nu depune icre, ci naște pui vii după o perioadă de gestație de aproximativ 6 săptămâni de la fecundare.

Un aspect important de reținut este tendința femelelor și a altor pești adulți de a consuma puii imediat după naștere. Pentru a preveni acest lucru, acvariștii trebuie să ia măsuri speciale.

Pregătirea pentru naștere

Femela gestantă trebuie separată și plasată într-un acvariu special amenajat, numit maternitate. Aceste maternități sunt adesea prevăzute cu un compartiment superior, dotat cu orificii inferioare, prin care puii pot ajunge în siguranță în partea inferioară a acvariului.

Este crucial să se verifice integritatea maternității înainte de utilizare. Unele maternități pot prezenta defecte de fabricație, cum ar fi orificii prea mari. O metodă simplă de testare este uscarea completă a maternității, apoi umplerea ei cu apă și observarea dacă hârtia pe care este așezată se udă. Dacă hârtia rămâne uscată, maternitatea este sigură pentru utilizare.

Semne ale apropierii nașterii

Există mai mulți indicatori care semnalează apropierea momentului nașterii la femelele de Xiphophorus:

• Agitație crescută și respirație accelerată.
• Unele femele se retrag într-o zonă liniștită a acvariului, în timp ce altele înoată frenetic.
• Zona anală poate căpăta o formă "pătrată", spre deosebire de forma rotundă obișnuită.
• Pot deveni mai agresive cu masculii sau cu alți pești din acvariu.
• O altă caracteristică observată este apariția unei "bărbii" sub branhii, în partea frontală a abdomenului.
• În funcție de coloritul peștelui, se pot distinge formele puilor, care apar ca sfere în abdomenul femelei. Uneori, ochii puilor pot fi vizibili.

Unii acvariști au observat că femelele au nevoie de o perioadă de acomodare în maternitate, uneori chiar 7 zile, înainte de a naște. Temperatura apei joacă, de asemenea, un rol important; o temperatură de 28°C în acvariul de maternitate a facilitat nașterea în anumite cazuri.

În cazul în care femela rămâne în maternitate și nu naște, se recomandă returnarea ei în acvariul principal, unde stresul poate fi redus. Dacă abdomenul femelei rămâne mare, înseamnă că mai are pui. De regulă, o femelă poate naște între 20 și 40 de pui, uneori chiar mai mulți.

Un alt factor de luat în considerare este consangvinizarea. Dacă femela și masculul sunt rude (frați), pot apărea pui morți sau cu malformații. În astfel de cazuri, achiziționarea unui mascul din altă sursă poate fi o soluție.

Îngrijirea puilor de Xiphophorus

După naștere, puii de Xiphophorus pot fi mai puțin activi decât cei de Guppy, necesitând timp pentru a se ridica la suprafață. Pentru creșterea puilor, se recomandă un bazin separat, de aproximativ 10 litri.

În acvariile plantate dens, cu plante naturale, puii au șanse de supraviețuire chiar și fără separare. Ei se pot ascunde printre plante, unde adulții nu au acces, și se pot hrăni cu particule fine de hrană și alge microscopice.

Un aspect important este legătura ombilicală (un fel de cordon) pe care unii pui o pot avea la naștere. Aceasta dispare de obicei rapid.

Probleme comune și soluții

Un acvariu cu 70 de pui de Platy, Xipho, Molly și Guppy într-un volum de 40 de litri, chiar și cu plante naturale, filtrare și aerare bune, poate prezenta probleme, în special dacă acvariul nu este ciclat.

Moartea puilor

Moartea puilor de Platy și Xipho, aceștia lăsându-se duși de curent la fund, mișcându-se lent și abia respirând, poate fi cauzată de mai mulți factori:

• Otravirea cu amoniac: Acvariul neciclat poate duce la acumularea de amoniac, toxic pentru pui.
• Plante neadecvate: Utilizarea plantelor care nu sunt destinate acvariului poate introduce substanțe nocive.
• Schimburi de apă: Schimbările bruște de apă, mai ales dacă apa nu este declorinată, pot șoca puii.

Soluții recomandate:

• Separarea plantelor: Îndepărtați plantele despre care există îndoieli că ar fi de acvariu.
• Schimburi frecvente de apă: Efectuați schimburi de 25-30% din apă zilnic, timp de cel puțin două săptămâni, pentru a reduce nivelul de amoniac.
• Sare neiodată: Adăugați sare grunjoasă de murături (neiodată), 1 lingură la 10 litri de apă.
• Ciclarea acvariului: Utilizați bacterii specifice (ex. Biodigest Prodibio) pentru a accelera procesul de ciclare.
• Evitați tratamentele inutile: Tratamentele pentru puncte albe nu sunt necesare dacă boala nu este prezentă.

Maternitatea defectă

Este important să se verifice maternitățile înainte de utilizare pentru a evita pierderea puilor prin orificii defecte.

Comportamentul femelei înainte de naștere

Femela poate deveni agitată, să înoate frenetic, să se frece de substrat sau de pereții acvariului. Uneori, poate manifesta agresivitate față de masculi.

Mutarea femelei în maternitate poate fi un factor de stres, inhibând nașterea. În astfel de cazuri, este mai bine să fie lăsată în acvariul principal, mai ales dacă acesta este bine plantat.

Calitatea apei și stresul

Calitatea apei joacă un rol crucial. Un acvariu cu o cantitate mare de pești într-un volum mic, chiar și cu filtrare și aerare, poate suferi de poluare rapidă. Schimburile regulate de apă, declorinarea acesteia și utilizarea sării pot contribui la menținerea unui mediu propice.

Stresul, cauzat de mutări frecvente, agitație sau condiții necorespunzătoare, poate afecta negativ reproducerea și sănătatea peștilor.

tags: #xifo #sare #din #maternitate