Maternitatea Porcină: Factor Cheie pentru Profitabilitatea Fermei

Documentul analizează aspectele legate de calculul necesarului de spațiu și efective pentru o unitate de creștere și îngrășare a porcinelor, având ca obiectiv producția de 1000 de tone de carne vie anual. Sunt detaliate calculele necesare pentru stabilirea numărului de scroafe, vieri, purcei fătați, precum și indicatorii tehnici specifici sectoarelor de maternitate și creșă, și de îngrășare.

Evoluția efectivelor de suine din România în ultimii cinci ani a fost marcată de scăderi, cauzate de impactul virusului pestei porcine africane. În prezent, mai puțin de 30% din consumul intern de carne de porc este acoperit din producția națională. În contextul finanțărilor europene, au fost încurajate investițiile în fermele de reproducție și de îngrășare, cu posibilități de cofinanțare de până la 70% pentru proiecte și 90% pentru cooperative.

Potrivit estimărilor, numărul fermelor de suine din România ar putea crește semnificativ, având în vedere deficitul de aproximativ 70% în satisfacerea consumului intern de carne de porc și capacitatea de hrănire existentă. Fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru cofinanțarea acestor investiții.

Un exemplu relevant este cel al lui Daniel Toma Grădinaru, manager al Hogs Farm Land Cooperativă Agricolă, care a demarat un proiect în 2018, inițial vizând investiții în zootehnie. Studiile AFIR au indicat un deficit de 70% de purceluși pe piață, motiv pentru care s-a orientat către o fermă de suine. Investiția în ferma sa a fost de 3 milioane de euro, din care 2 milioane au provenit din fonduri europene, iar capacitatea este de 306 locuri de maternitate. Daniel Toma Grădinaru subliniază că o investiție mai mare în ferme de porci este mai sustenabilă pe termen lung, datorită necesarului redus de personal comparativ cu fermele de bovine.

Xenia Veron, acționar al Mastfoder, a menționat o investiție într-o fermă de reproducție, unde 70% din valoarea construcției este nerambursabilă, iar restul de 30% este finanțat din surse proprii. Valoarea construcției a crescut de la 1 milion de euro la 1,4 milioane de euro, iar speranța este de a obține o co-finanțare de 50%. Aceasta a început afacerea alături de fratele ei, fără studii în domeniu, dar cu pasiune.

Cosmin Maglaș, CEO și fondator al firmei de consultanță Atragem Finanțare, afirmă că investiția într-o fermă de suine este mai complexă decât în cazul altor modele de afaceri, dar oferă o continuitate pe termen lung, spre deosebire de fermele de ovine sau bovine. Pesta porcină africană, care a afectat România începând din 2017, a cauzat pierderi semnificative, ducând la scăderea producției interne și la creșterea importurilor.

Daniel Toma Grădinaru, cu studii în Medicină Veterinară, recunoaște că pesta porcină reprezintă un risc major, putând duce la carantină și depopularea totală a fermei. Totuși, el consideră că o biosecuritate riguroasă poate reduce semnificativ acest risc.

Cosmin Maglaș atrage atenția asupra faptului că în România există mai multe gospodării care cresc porci decât ferme comerciale, subliniind necesitatea creșterii numărului de ferme integrate pentru a asigura o piață reală pentru carnea de porc românească și un control biologic eficient.

Xenia Veron și Daniel Toma Grădinaru menționează că au achiziționat ferme vechi de porci în 2017 și le reînnoiesc cu fonduri europene, considerând acest domeniu o afacere de viitor.

Aspecte Fiziologice și Gestionarea Maternității

Înțelegerea termenilor fiziologici ai gestației la scroafă permite elaborarea unui calculator pentru fătare. Scrofițele ating maturitatea sexuală la 5-6 luni, dar sunt introduse în reproducție după 2-3 cicluri sexuale sau la vârsta de 7-8 luni și o greutate corporală de 130-145 kg. Activitatea sexuală nu este influențată de anotimp.

După fătare, scroafa intră în călduri la aproximativ două zile după înțărcarea purceilor. Perioada totală de gestație la scroafă variază între 111 și 124 de zile, unii specialiști extinzând acest interval de la 100 la 130 de zile. Statisticile indică faptul că doar o pătrime din scroafe fetează la termen.

Un instrument popular printre crescători este calculatorul de fătare, care ajută la estimarea datei probabile a fătării, calculată de la data însămânțării. Modificările bazinului, precum relaxarea ligamentelor și coborârea sacrumului, formând adâncituri la baza cozii, sunt semne precursoare ale fătării, apărând cu 24-48 de ore înainte.

La identificarea semnelor fătării, scroafa trebuie pregătită corespunzător: mutată în boxa de fătare cu 10-15 zile înainte, asigurându-i-se liniște, curățenie, temperatură adecvată și un așternut uscat. În perioada de vară, se recomandă răcorirea scroafei prin stropire cu apă. Boxa de fătare trebuie amenajată în cel mai curat, liniștit și cald loc din grajd, cu o înălțime a pereților de 1,2 metri.

Alimentația în maternitate se adaptează cerințelor organismului, reducând treptat aportul de furaje grosiere și suculente și crescând cel de vitamine și minerale. Cu cinci zile înainte de fătare, volumul furajelor se diminuează până la 50%.

Fătările normale durează, în medie, 2-6 ore, cu un interval între fetuși de 5-40 de minute. Procesul începe, cel mai frecvent, noaptea, când scroafa este calmă. Deși fătările sunt, în general, ușoare și rapide, prezența umană este benefică. Intervenția este necesară în cazul în care purceii nu se eliberează de învelișorile fetale, pentru a evita sufocarea. De asemenea, purceii pot fi ajutați să găsească mameloanele pentru alăptare.

Înțărcarea și Perioada de Tranziție

Înțărcarea reprezintă una dintre cele mai critice etape din viața porcilor. După separarea de scroafe, purceii sunt expuși unor factori de stres multipli. În sistemele intensive, înțărcarea este bruscă, la vârsta de 21-28 de zile, când purceii sunt transferați în zona de tranziție.

În zona de tranziție, porcii cântăresc între 6 și 8 kg și rămân aproximativ 40 de zile. Ulterior, sunt transferați în zona de îngrășare, cu o greutate de circa 20 kg. Spațiile sunt organizate pe coridoare și dotate cu sisteme de control al temperaturii și ventilație. Dieta din această fază este concepută pentru a maximiza potențialul de creștere și a atinge greutatea optimă.

Crearea unei noi ierarhii sociale în grupul de porci, manifestată prin interacțiuni agresive, lipsa spațiului și supraaglomerarea, afectează bunăstarea animalelor, sistemul imunitar și predispune la boli. Bacteriile Streptococcus suis și Haemophilus parasuis sunt frecvente la purceii înțărcați, putând intra în fermă prin purtători asimptomatici.

Simptomele observate includ convulsii, tremurături, emaciație, leziuni cutanate și slăbiciune. În 2018, peste 1,5 milioane de porci au murit în această fază doar în Spania.

Etapa de Îngrășare și Provocările Sale

Ultima etapă în fermă este îngrășarea, unde porcii rămân aproximativ 140 de zile până la transferul la abator. Ventilația este controlată prin deschiderea ferestrelor, iar temperatura este un factor crucial pentru bunăstarea și sănătatea animalelor. Creșterea temperaturii pe timpul verii poate provoca stres termic și chiar moarte.

Pardoseala incintelor este din beton dur, cu un spațiu dedesubt pentru acumularea dejecțiilor. În ultimele săptămâni, igiena și supraaglomerarea ating cote maxime.

Porcii din zona de îngrășare suferă de multiple probleme de sănătate, inclusiv dificultăți de locomoție, răni deschise, infecții purulente și leziuni cauzate de lupte. Expunerea la gaze și particule în concentrații mari poate deteriora sistemul respirator, studiile indicând o prevalență de 71% a bolilor pulmonare la porcii din fermele de îngrășare spaniole.

Mușcarea cozii este o problemă frecventă, cauzată de lipsa condițiilor de mediu adecvate. Procedura de andocare a cozii, deși interzisă de legislație, era practicată pe scară largă. Aceasta provoacă durere acută și stres.

Tăierea caninilor, efectuată la scurt timp după naștere, previne rănirea purceilor între ei și deteriorarea ugerului scroafei. De asemenea, au fost observate cazuri de cadavre de porci neîndepărtate la timp, animale bolnave lăsate în condiții improprii și prezența pisicilor în incintele cu scroafe și purcei.

Diverse studii indică o prevalență a leziunilor cozii între 3% și 10%, dar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) avertizează că prevalența reală în ferme este probabil mai mare.

Alte afecțiuni identificate includ prolapsul rectal, herniile (unde o parte a intestinului împinge din cavitatea abdominală, rămânând sub piele) și abcesele (cavitate plină de puroi). Conjunctivita, inflamația conjunctivei, poate fi cauzată de expunerea la microorganisme, ventilație slabă și gaze toxice.

Mulți porci nu supraviețuiesc exploatării extreme, iar alții prezintă leziuni sau boli considerate nerentabile din punct de vedere financiar pentru tratament. Unii pot suferi de afecțiuni care prezintă risc pentru alte animale, producție sau sănătatea publică.

Rentabilitatea Fermelor de Porci și Provocările Pieței

Producția cărnii de porc s-a triplat în ultimii 50 de ani, datorită dezvoltării capacităților de producție, geneticii, nutriției, echipamentelor și managementului. O tendință clară este creșterea dimensiunii fermelor, deoarece fermele mari beneficiază de costuri fixe reduse pe unitatea de produs, acces facil la credite și putere sporită de negociere.

Profitul pe kilogram de carne depinde în mare măsură de managementul resurselor: animale, bani și oameni. Un parametru esențial urmărit de fermieri este profitul obținut pentru fiecare kilogram de carne.

Reproducția, ca element al profitabilității, implică fertilitatea, prolificitatea și frecvența ciclurilor reproductive. O capcană frecventă este acordarea unei importanțe exagerate prolificității, fermierii fiind atrași de promisiunea unui număr mare de purcei la fătare (16-18). Acest lucru poate duce la:

• Greutate mai mică a fiecărui purcel la naștere.
• Șanse reduse de supraviețuire până la livrare, din cauza mortalității crescute.
• Pretenții mai mari ale scroafei la calitatea mediului și a furajului, cu risc de epuizare.

Fermierii danezi, recunoscuți pentru expertiza lor, au concluzionat că un purcel provenit dintr-un cuib de 14 este mai profitabil decât unul dintr-un cuib de 17. Acest lucru indică un dezechilibru între elementul reproducție și cel producție: se produce un număr mare de purcei cu un cost ridicat, dar șansa lor de a ajunge la greutatea optimă de livrare este considerabil diminuată.

Elementele cheie ale unui management profitabil includ:

• Cazarea sau condițiile de întreținere.
• Eficiența furajării.
• Starea de sănătate a efectivelor.
• Oamenii și calitatea muncii lor.

Reușita unei ferme depinde în mare măsură de om. Asigurarea condițiilor necesare pentru ca purceii să atingă greutatea de 6-7 kg la 22-24 de zile, greutatea de 100 kg în mai puțin de 160 de zile și un spor mediu zilnic de peste 600 g/zi este crucială.

Înființarea unei ferme de porci rentabile necesită un minim de 1.000 de capete pe ciclu. Există trei tipuri de ferme: maternități (produc purcei), ferme de îngrășare (se ocupă doar de îngrășare) și ferme cu circuit închis (integrează ambele activități). În condițiile actuale, îngrășarea ca activitate independentă nu este rentabilă. Fermele cu circuit închis sunt considerate cele mai profitabile.

Investiția pentru o fermă cu 150-200 de scroafe ajunge la aproximativ 600.000 de euro. Obținerea finanțării bancare este dificilă, băncile fiind reticente în a credita aceste proiecte, cu excepția cazurilor în care solicitanții dispun de resurse financiare proprii substanțiale.

Costul de îngrășare a unui porc până la 105 kg este de aproximativ 670 de lei, incluzând materialul genetic. Un porc consumă per ciclu 240 kg de furaj, costul acestuia fiind de 1,5 lei/kg, rezultând o cheltuială de furajare de 360 de lei per porc. Asigurările pentru aceste programe sunt prea costisitoare pentru majoritatea fermierilor.

Vânzarea producției la abator este varianta preferată, însă prețul de vânzare (520 de lei) este adesea mai mic decât costul de producție (670 de lei), chiar și cu subvenția de 100 de lei pe cap. Cheltuielile financiare legate de credite pot majora și mai mult costurile.

Industria porcină se confruntă cu o cădere liberă cauzată de:

• Evaziunea fiscală și importul masiv de carne, facilitat de TVA-ul ridicat.
• Costuri de producție mai mici în alte țări europene (ex. dobânzi bancare scăzute).
• Transport, distanță și cheltuielile importatorilor, care cresc prețul final al produselor românești.

Carnea românească este considerată de calitate similară sau chiar superioară celei ungurești, datorită hrănirii porcilor predominant cu cereale (97%), în timp ce multe ferme europene utilizează hrana lichidă, ce poate include deșeuri din industria alimentară.

Noii fermieri sunt sfătuiți să se orienteze către ferme de scroafe cu circuit închis, deși aceste modele devin tot mai rare în Europa. Există riscul ca și în România aceste structuri să dispară pe măsură ce se combat evaziunea fiscală și importurile necontrolate.

România este percepută ca o sursă de materii prime, exportând cereale, cherestea și animale vii. Deocamdată, piața este dominată de evaziunea fiscală și importurile necontrolate, iar străinii preferă să cumpere animale vii.

Daniel Praf, un tânăr antreprenor din Prahova, a dezvoltat o microfermă de creștere și îngrășare a porcilor, pornind de la experiența creșterii câtorva animale în gospodăria familiei. El a investit 7.000 de euro din fonduri proprii într-un adăpost modern pentru cei 25 de porci.

Fermierul se axează pe rase precum Pietrain, Duroc, Landrace și Marele Alb, recunoscute pentru carcasele bogate în carne și procentul redus de grăsime. Porcii ating greutatea de 80-90 kg la 6-7 luni.

Purceii sunt obținuți de la propriile scroafe și vânduți la vârsta de 6 săptămâni (15 kg) cu prețul de 200 de lei. Hrana este un amestec de cereale, leguminoase și oleaginoase, produs parțial pe terenul propriu și suplimentat prin achiziții. Costul hrănirii unui porc până la 100-120 kg este de aproximativ 100 de euro.

Fermierul este reticent în privința accesării fondurilor europene din cauza lipsei de informații concrete și a inconsecvenței autorităților. Cu toate acestea, își dorește să își extindă afacerea.

tags: #maternitate #porci #profitabilitate