După Revoluția din 1989, liberalizarea avorturilor a fost una dintre cerințele exprimate public, reflectând dorința societății românești de a depăși politica agresivă de creștere a natalității impusă de regimul comunist. Nicolae Ceaușescu, în încercarea de a mări populația țării, interzisese avorturile sub amenințarea cu închisoarea, eliminase prezervativele și anticoncepționalele din farmacii și supunea femeile la anchete chiar și în cazul unui avort spontan. După legalizarea întreruperii de sarcină, aceasta a devenit, din păcate, pentru multe cupluri, o metodă contraceptivă, numărul avorturilor ajungând la peste 1 milion anual în primii ani ai anilor '90, din cauza lipsei educației sexuale și a planificării familiale.
În prezent, la 35 de ani de la legalizarea avorturilor, procesul de întrerupere a sarcinii în România pare a fi devenit din nou dificil, confruntându-se cu o serie de obstacole semnificative:
- Costurile ridicate: Întreruperea de sarcină se poate efectua doar contra cost, cu prețuri ce pot ajunge până la 6.000 lei (aproximativ 1.200 euro), depășind salariul mediu net.
- Lipsa acoperirii de către stat: Statul nu decontează intervenția nici măcar în cazurile de sarcină rezultată în urma unui viol sau incest. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu acoperă costul întreruperilor de sarcină la cerere.
- Proiecte de lege respinse: Un proiect de lege care ar fi introdus avortul în lista serviciilor medicale decontate de stat nu a fost adoptat de Senat.
- Reducerea numărului de spitale: Sunt tot mai puține spitale de stat unde medicii efectuează întreruperi de sarcină la cerere.
- Clauza de conștiință: Medicii au dreptul de a refuza efectuarea unei întreruperi de sarcină invocând clauza de conștiință.
- Avorturi la domiciliu: În primele nouă luni din 2021, 99 de femei au recurs la avort acasă, o practică periculoasă care amintește de perioada comunistă. Aceste cifre nu mai sunt publice din 2022.
Contextul Istoric și Legal al Avortului în România
Prin Decretul-lege nr. 1 din 26 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale a abrogat Decretul nr. 770/1966, care reglementa strict întreruperea cursului sarcinii. Această lege, considerată de medici și cercetători ca fiind responsabilă pentru moartea a cel puțin 10.000 de femei și abandonarea a mii de copii în aziluri, a fost un simbol al politicilor restrictive ale regimului comunist. Prin abrogarea sa, femeile române și-au recăpătat dreptul de a decide asupra propriilor corpuri și vieți.
Cu toate acestea, la peste trei decenii de la acel moment, deși avortul este legal, femeile se confruntă cu numeroase obstacole în accesarea acestui serviciu medical. Pentru cele lipsite de resurse financiare, singura diferență față de perioada comunistă este absența confruntării directe cu autoritățile, însă dificultățile în găsirea unui loc sigur unde să se efectueze procedura rămân.
Obstacolele Concrete în Accesarea Serviciului de Avort
Situația actuală este complexă, iar statisticile relevă o realitate îngrijorătoare:
- Disponibilitatea redusă în spitalele de stat: 63% dintre spitalele de stat nu efectuează avorturi la cerere, conform unei cercetări care a analizat răspunsurile a 176 de spitale publice. Mai exact, 111 spitale au declarat că nu realizează astfel de intervenții.
- Refuzuri în cabinetele private: Aproximativ 60% dintre cabinetele medicale contactate au refuzat să efectueze procedura sau nu au răspuns solicitărilor.
- Imposibilitatea accesării în anumite județe: Datele indică faptul că în 13 județe este practic imposibil să se efectueze un avort la cerere, iar în alte 18 județe procesul este extrem de dificil. Județele în care procedurile sunt indisponibile includ Constanța, Călărași, Ialomița, Brăila, Giurgiu, Dâmbovița, Covasna, Bacău, Vaslui, Botoșani, Sălaj, Arad și Caraș-Severin.
- Avorturi clandestine: Drept urmare, 99 de femei din România au recurs la avorturi efectuate acasă în primele nouă luni ale anului 2021, o practică ce implică riscuri majore pentru sănătate. În 2022, în 13 județe nu s-a înregistrat niciun avort la cerere în spitalele de stat.
România pregătește o lege împotriva feminicidului? | ARTE.tv Documentare
Factori care Contribuie la Dificultatea Accesării Avortului
Mai mulți factori contribuie la situația actuală:
Pandemia și impactul asupra serviciilor medicale
În 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, activitatea spitalelor a fost reorganizată, iar avortul la cerere a fost scos din rândul procedurilor esențiale. Multe spitale au eliminat întreruperea de sarcină din lista serviciilor oferite, invocând necesitatea unor circuite speciale pentru pacienți și avize specifice din partea Direcțiilor de Sănătate Publică.
Influența organizațiilor religioase și motivele medicilor
Prof. dr. Andrada Cilibiu menționează că multe spitale invocă motive religioase pentru refuzul efectuării avorturilor, uneori făcând referire la cele 10 porunci biblice. Acest lucru se întâmplă într-un context în care organizațiile religioase anti-avort au căpătat o influență crescândă în ultimii ani. Deși unii medici invocă motive personale sau morale, alții, precum medicul Andrei Dumitrescu, subliniază că nu este întotdeauna vorba de conștiință, ci și de lipsa experienței dobândite în timpul rezidențiatului sau de dificultăți logistice.
Centrele de criză de sarcină și informațiile false
Există centre de criză de sarcină în mai multe județe care încearcă să convingă femeile să păstreze sarcina, utilizând uneori informații false, precum afirmația că femeile nu vor mai putea avea copii ulterior.
Poziția Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Ortodoxă Română consideră avortul o "crimă", subliniind că viața începe de la concepție. Reprezentanții BOR susțin libertatea individuală, dar pledează pentru sprijinirea femeilor cu sarcini nedorite prin încurajarea adopției și a altor forme de ocrotire.
Soluții și Inițiative pentru Îmbunătățirea Accesului la Serviciile de Avort
În ciuda obstacolelor, există inițiative și soluții care încearcă să vină în sprijinul femeilor:
1. Sprijinul din partea Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG-uri)
Asociația Moașelor Independente și alte organizații similare oferă asistență femeilor, inclusiv recomandări de clinici și medici, sprijin financiar, consiliere psihologică și acoperirea costurilor de transport. Numărul solicitărilor de ajutor a crescut semnificativ în ultimii ani, multe femei căutând sprijin din cauza imposibilității de a plăti procedura.
2. Cabinetele de Planificare Familială
Scopul acestor cabinete este educarea femeilor cu privire la sarcină și avort, oferind asistență medicală, diagnostic, tratament pentru sterilitate și infertilitate, precum și screening pentru boli cu transmitere sexuală. Deși Ministerul Sănătății a înființat inițial 120 de astfel de cabinete, finanțarea publică a fost sistată în ultimii zece ani. Planul Național de Redresare și Reziliență prevede reabilitarea și echiparea a 119 cabinete până în 2025, precum și campanii de educație pentru sănătate.
3. Contracepția și Educația Sexuală
Lipsa educației sexuale în școli este considerată o cauză majoră a numărului mare de sarcini nedorite. Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 prevede un buget pentru programe de contracepție, însă implementarea acestora a fost întârziată. Specialiștii subliniază importanța accesului la contraceptive gratuite și a educației sexuale timpurii pentru prevenirea sarcinilor nedorite și a avorturilor.
Experiențe Personale și Mărturii
Experiența Alinei Ușurelu, o artistă vizuală de 33 de ani, reflectă dificultățile întâmpinate în găsirea unui loc sigur pentru a efectua un avort medicamentos. Deși a luat decizia împreună cu partenerul ei din motive financiare, căutarea unui cabinet a fost anevoioasă, iar recenziile negative de la spitalele de stat și cele private au descurajat-o. Ea subliniază importanța accesului la informații corecte și la ajutor specializat, mai ales pentru femeile tinere.
O pacientă din Iași, Ana (23 de ani), a relatat experiențe traumatizante în clinici private, unde a fost refuzată din motive legate de greutatea sa sau de complexitatea procedurii. Ea a subliniat că prețurile din mediul privat sunt inaccesibile pentru femeile cu venituri reduse, iar lipsa accesului în spitalele de stat transformă avortul într-o "marfă".
Cazul Monicăi, care a decis să întrerupă o sarcină cu malformații fetale severe, evidențiază refuzurile medicale chiar și în situații tragice, personalul medical punând accent pe violență verbală și lipsă de empatie.
Mituri și Realități despre Avort
În jurul avortului persistă numeroase mituri, unele propagate chiar de cadre medicale sau lideri religioși, care sperie și culpabilizează femeile. Printre acestea se numără afirmații precum "uterul va arăta ca după un accident de mașină", "nu vei mai putea face copii niciodată" sau "vei muri".
Riscul real vs. mitul infertilității: Unul dintre cele mai răspândite mituri este că avortul cauzează infertilitate. Deși procedurile chirurgicale incorect efectuate pot prezenta riscuri, avortul medicamentos, realizat conform ghidurilor medicale, este o procedură sigură, iar riscul de infertilitate este minim. Societatea de Obstetrică și Ginecologie dispune de ghiduri clare privind avortul medicamentos, care ar trebui să fie accesibile în orice cameră de gardă.
Avortul Clandestin: O Realitate Periculoasă
Refuzurile repetate ale medicilor pot determina femeile să recurgă la metode clandestine sau improvizate, similare celor din perioada comunistă, cu consecințe grave asupra sănătății și chiar a vieții. Deși datele despre avorturile clandestine sunt greu de colectat, există cazuri documentate de decese în urma unor astfel de practici sau din cauza lipsei de îngrijire medicală post-avort spontan. Spitale precum cel din Craiova și Constanța au confirmat existența avorturilor clandestine.
Perspectiva Legală și Deontologică
Avocata Iustina Ionescu subliniază că dreptul medicilor de a refuza efectuarea avorturilor nu este prevăzut explicit în lege sau în Codul Deontologic. Spitalele de stat au obligația de a asigura accesul la această procedură, în special pentru femeile din grupurile vulnerabile. Refuzul repetat al medicilor încalcă dreptul fundamental al femeilor la acces la servicii medicale.
Educația Sexuală și Planificarea Familială ca Soluții pe Termen Lung
Medicul rezident Marc Anton Cruceanu pledează pentru introducerea educației sexuale în școli încă de la vârste fragede, considerând că aceasta este esențială pentru prevenirea sarcinilor nedorite și a avorturilor. El subliniază că, deși există medici care refuză să efectueze avorturi, este important ca legile să fie clare și să se asigure accesul la servicii de planificare familială accesibile.
Radu Vlădăreanu, vicepreședinte al Societății de Obstetrică-Ginecologie din România, recunoaște importanța dreptului femeii de a alege, dar atrage atenția asupra utilizării avortului ca metodă contraceptivă. El susține promovarea altor metode de planificare familială, cum ar fi steriletele, pentru a reduce numărul de sarcini nedorite.