De multe ori, atunci când o femeie este însărcinată, se întâmplă ca și partenerul să ia în greutate. În timpul celor nouă luni de gestație, viitorii tați pot lua în medie aproximativ 5 kg, o creștere în greutate surprinzătoare, care o depășește chiar și pe cea a nou-născutului, care cântărește de obicei până la 3 kg. După ce mama naște, sindromul se remite, iar bărbatul se va simți mai bine.
Îngrășarea în timpul sarcinii partenerei poate fi o chestiune de hormoni. În timpul sarcinii, bărbații pot prezenta fluctuații ale nivelului unor proteine, precum prolactina, testosteronul și hormonul stresului (cortizol). Aceste schimbări hormonale pot contribui la apariția unor simptome fizice și psihologice similare cu cele ale sarcinii.
Manifestări și Teorii
13% dintre proaspeții tați au recunoscut că și-au schimbat obiceiurile alimentare, mâncând mai mult pentru a nu-și face partenera să se simtă inconfortabil și pentru a o face să accepte schimbările din corpul ei. Mai mult, 22% dintre bărbați au declarat că preferă să își ducă partenera la prânz și la cină, în restaurante, pentru a nu o pune să gătească. În acest caz s-a înregistrat o creștere a meselor nu întotdeauna sănătoase, bazate pe pizza, sandvișuri, burgeri și bere, ca să nu mai vorbim de creșterea gustărilor între mese, cum ar fi ciocolata.
Cel mai probabil, aceste manifestări fac parte din Sindromul Couvade, cunoscut și ca sarcină fantomă sau sarcină simpatică, în care bărbații cis experimentează unele dintre simptomele fizice și psihologice ale sarcinii. Termenul a fost patentat în 1865 de antropologul Edward Burnett Taylor, dar documente istorice și studii contemporane au arătat că este un fenomen global cu o longevitate incredibilă.
Simptome Fizice și Psihologice
Simptomele fizice ale Sindromului Couvade includ greață și arsuri de stomac, dureri de spate și abdominale, balonare, lipsa apetitului sau creșterea în greutate. De asemenea, pot apărea probleme de respirație, crampe la picioare, probleme urinare sau genitale și, în mod neașteptat, dureri de dinți. Simptomele psihologice variază de la reducerea libidoului și neliniște până la anxietate și depresie.
În ciuda interesului și îngrijorării constante, medicii încă tind să sublinieze că Sindromul Couvade rămâne dificil de definit dintr-o perspectivă medico-științifică. Arthur Brennan, unul dintre experții în acest subiect, spune că „acest tip de afecțiune este la limita dintre fizic și mental”.
Teorii Explanative
Există mai multe teorii despre Sindromul Couvade. Unii oameni cred că sindromul se datorează schimbărilor hormonale similare cu cele pe care le resimte un corp în timpul sarcinii. Mai există o altă teorie conform căreia, atunci când un bărbat cis se simte dat la o parte din cauza sarcinii, ajunge să experimenteze aceste simptome până se vede din nou în centrul atenției. O teorie psihosocială indică marginalizarea bărbaților în timpul sarcinii femeii, o împărțire de gen socială prin care femeile însărcinate au cariera de maternitate susținută comercial, social și medical, în timp ce viitorii tați nu.
Teoria atașamentului presupune că, cu cât un bărbat se pregătește mai mult pentru paternitate, inclusiv prin participarea la cursuri prenatale, cu atât este mai probabil să prezinte simptome Couvade. Și, în ciuda lipsei de cercetări dedicate acestui subiect, sindromul pare să aibă, de asemenea, o anumită asociere cu fluctuațiile anumitor hormoni, inclusiv nivelurile de testosteron, în timpul sarcinii partenerului.
Mahmoud Ghallab, un psiholog specializat în probleme de familie, își menține o atitudine fermă: „Sunt ferm convins că este o problemă în totalitate psihologică. Apare ca o formă de empatie față de partenere. Dar există și explicații fizice și biologice.”
Schimbări Hormonale la Bărbați
Puținele studii disponibile până la ora actuală arată că și situația hormonală a bărbaților suferă schimbări radicale în etapa pre-natală. Un grup de cercetători canadieni a descoperit că viitorii tați au un nivel mai ridicat decât media de estradiol (un hormon feminin) și niveluri mai scăzute de testosteron (un hormon masculin) decât cei fără copii. În cazul bărbaților, poate apărea o creștere semnificativă a nivelului prolactinei și al estrogenului, dar o scădere a producției de testosteron și cortisol.
Joyce E. Gottesfeld, MD, OB-GYN, afirmă: „Oamenii au vieți diferite și factori de stres diferiți, iar unii bărbați ar putea fi mai susceptibili la modificările hormonale care pot fi provocate de sarcina partenerei.”
Sindromul îi lasă pe viitorii tați cu aceleași simptome ca și partenerele însărcinate
Experiențe Personale și Reticența la Discuție
Deși sarcinile fantomă nu sunt un lucru nou, multe persoane nu se simt confortabil să discute despre asta. În unele cazuri, precum cel al lui Dawoud, un avocat sirian în vârstă de 38 de ani, au fost sfătuiți să nu vorbească despre asta. Când a experimentat amețeală, oboseală, durere abdominală și pierderea apetitului în timpul sarcinii soției, a cerut ajutorul fratelui său, care lucrează ca asistent medical. Întocmai ca în cazul lui Ezzat, simptomele au dispărut de la sine la scurt timp după ce a născut soția sa.
Ezzat, un fotograf egiptean în vârstă de 45 de ani, a început să aibă dureri de piept similare cu cele ale partenerei sale în timp ce aceasta era însărcinată. Specialistul i-a spus să se relaxeze, asigurându-l că durerea fantomă va trece rapid. În schimb, i s-a întâmplat exact opusul: de fiecare dată când soția lui dezvolta noi simptome asociate sarcinii, cum ar fi durere de spate sau necesitatea crescută de a urina, a ajuns să simtă aceleași lucruri.
În orice caz, reticența exclusiv masculină de a discuta public despre subiect este câteodată rezultatul unei alte forme de empatie. Ezzat spune că a vorbit cu partenera lui despre problemă numai după ce a născut. „Nu am vrut să atrag atenția asupra mea.”
Empatie și Mecanisme de Apărare
Mohammed, un profesor în vârstă de 41 de ani din Yemen, a experimentat unele dintre simptomele soției sale însărcinate. „Îi era mereu greață”, își amintește el. „Empatia și tristețea mea s-au transformat în aceleași simptome pe care le avea ea.”
Specialiștii au mai propus și posibilitatea ca bărbatul să se simtă marginalizat, toată atenția fiind concentrată pe nevoile femeii însărcinate în această perioadă. Drept urmare, ca un mecanism de apărare al stimei de sine, el își va însuși simptomele partenerei, pentru a primi mai multă atenție.
Perspectiva Medicală și Managementul
Deși comunitatea medicală e de acord că sindromul nu este simplu sau evident, unii doctori își mențin o atitudine fermă. Deoarece simptomele dispar de la sine și nu reprezintă o amenințare, nu există un tratament recomandat în mod specific. Unii bărbați se simt mai bine după sesiuni de meditație, yoga sau alte metode de relaxare. Dacă se confruntă cu depresie sau anxietate, terapia poate fi, de asemenea, de ajutor. Simptomele fizice precum greața și durerea pot fi reduse prin medicamente naturiste.
Dr. Gottesfeld crede, de asemenea, că Sindromul Couvade nu încetează neapărat odată cu nașterea. „În ceea ce privește simptomele legate de Couvade, ceea ce am observat cel mai mult este de fapt depresia postpartum, deoarece atât gravida, cât și partenerul ei se confruntă cu factori de stres similari, în special privarea de somn și un sentiment copleșitor de responsabilitate”, spune ea. „Bebelușii sunt perturbatorii finali și, bineînțeles, ambii părinți simt acest stres.”
Importanța Comunicării
Și, în ciuda lipsei consensului în ceea ce privește originile și prevalența Sindromului Couvade, comunitatea medicală este de acord asupra unei noțiuni: atunci când vine vorba de ceva atât de prost definit și complicat, mai multă comunicare este întotdeauna bună.
„Pentru mine, este important să anunț atât partenerul, cât și pacienta gravidă, că acesta este un sindrom cunoscut și relativ comun”, spune dr. Mixer. „Ajută la ameliorarea unor preocupări și deschide comunicarea între toate părțile și este o oportunitate de a direcționa partenerii să solicite îngrijiri medicale proprii dacă simptomele sunt deosebit de îngrijorătoare.”
