Cazul Caracal, marcat de dispariția și presupusa ucidere a adolescentelor Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, continuă să scoată la iveală noi informații tulburătoare. Un martor cheie, care a solicitat protecția anonimatului, a oferit detalii despre o posibilă rețea de trafic de persoane, implicând figuri precum Gheorghe Dincă, Bebe Strungaru și Tomel.
Mărturia unui martor despre activitățile rețelei
Potrivit declarațiilor martorului, Bebe Strungaru, cunoscut și sub numele de Sebastian, ar fi fost implicat în preluarea fetelor, inclusiv minore, de la Gheorghe Dincă și de la o altă persoană aflată în prezent în detenție. Martorul susține că aceste fete erau folosite fie pentru consum propriu, fie pentru a fi predate altora. Se menționează că Bebe Strungaru prefera fete sub vârsta de 18 ani.
Aceste informații au ieșit la iveală în contextul investigațiilor jurnalistice care vizează o posibilă rețea de trafic de persoane, diferită de scenariul inițial al crimelor individuale prezentat de Gheorghe Dincă. Martorul a declarat că a aflat aceste detalii în anul 2014, în timp ce se afla în casa unei prietene, victimă a presupusei rețele, și a fost ulterior audiată de DIICOT.
Răsturnare de situaţie în cazul Caracal! Scrisoare detaliată cu rapirea Luizei și Alexandrei
Sandu Sebastian: Client al rețelei de trafic de persoane
În paralel, apar informații despre Sandu Sebastian, un bărbat de 66 de ani, condamnat în 2014 pentru că s-a culcat cu o victimă a unei rețele de trafic de persoane. Acesta a declarat că a fost un "consumator" al serviciilor rețelei, dar susține că nu a știut că victima era minoră. Documentele consultate de publicația Libertatea indică faptul că Sandu Sebastian a fost reținut de procurorii DIICOT Olt pe 11 septembrie 2014, alături de alți membri ai rețelei.
În acest dosar, Sandu a recunoscut că a întreținut raporturi sexuale contra cost cu o persoană de sex feminin, prezentată de numitul Toilă Gerald Mirel. Activitatea inculpaților din acel dosar a fost descrisă ca reducând tinerele și minorele exploatate la o "marfă promovată pe piața sexuală a municipiului Caracal". Inițial condamnat la închisoare cu suspendare, pedeapsa lui Sandu Sebastian s-a transformat ulterior într-o amendă penală.
Metodele de exploatare și limbajul rețelei
Martorii și documentele consultate relevă metodele crude de exploatare folosite de rețea. Victimele erau adesea duse în diverse hoteluri din Caracal, precum "Romula". Traficanții și clienții foloseau un limbaj degradant pentru a se referi la victime, numindu-le "iadă", "capre" sau "acareturi", ca pe niște bunuri ce pot fi cumpărate și vândute. Prețul pentru un act sexual varia, scăzând uneori de la 50 la 40 de lei, în funcție de numărul de clienți.
Un SMS dezvăluit arată cum un client încerca să negocieze prețul pentru el și un prieten: "Daka te otarasti, 60 amindoi ultimu pret!". Aceste detalii subliniază dezumanizarea victimelor și transformarea lor în obiecte de trafic sexual.
Investigații jurnalistice și reacții oficiale
Jurnalistul Cătălin Tolontan a subliniat importanța investigației jurnalistice în acest caz, menționând că sunt încă 8 jurnaliști de investigații care au descoperit dovezi suplimentare, urmând a le prezenta în zilele următoare. Aceste dezvăluiri contravin declarațiilor inițiale ale lui Gheorghe Dincă și ridică suspiciuni cu privire la o posibilă rețea de trafic de persoane, în care fetele ar fi fost duse în alte țări.
Familiile victimelor au contestat constant varianta oficială, invocând existența unei rețele de trafic. DIICOT a fost criticat pentru faptul că a încadrat faptele exclusiv ca omoruri, fără a extinde ancheta către ipoteza traficului de persoane. Au existat respingeri ale unor cereri privind expertize suplimentare și audierea unor martori.
Contextul cazului Caracal și reformele în sistemul de urgență
Cazul Caracal, declanșat în 2019, a expus vulnerabilități grave în sistemul de urgență și în gestionarea cazurilor de dispariții forțate. Au fost demiși mai mulți oficiali din cadrul Poliției și Ministerului de Interne. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a susținut că a acționat corect în gestionarea apelurilor de urgență, transferând imediat apelurile către Poliția Slatina.
Ca urmare a acestui caz, au fost implementate reforme în sistemul 112, inclusiv o nouă aplicație pentru transmiterea automată a coordonatelor GPS și măsuri de sprijin psihologic pentru operatorii 112. De asemenea, s-a intensificat lupta împotriva traficului de persoane.
DIICOT a emis un certificat de deces pentru Alexandra Măceșanu, bazat pe analize ADN, dar familia a refuzat inițial să-l accepte, menținând speranța că fata este în viață. Mihaela Luiza Melencu figurează în continuare ca persoană dispărută, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de declarare a decesului.