În România, aproximativ 10% dintre copii se nasc prematur, ceea ce înseamnă că peste 16.000 de nou-născuți anual depind de aparatura medicală specializată pentru a supraviețui. Ziua Mondială a Prematurității, marcată pe 17 noiembrie, atrage atenția asupra acestei probleme critice și asupra nevoii urgente de resurse și expertiză medicală.
Statistici îngrijorătoare privind nașterile premature în România
Cifrele publicate indică o realitate alarmantă: 1 din 10 copii născuți în România este prematur. Anual, peste 16.000 de bebeluși se nasc înainte de termen, iar supraviețuirea lor depinde în mare măsură de echipamentele medicale disponibile în spitale. Din păcate, multe maternități se confruntă cu un deficit acut atât de personal medical calificat, cât și de incubatoare, esențiale pentru îngrijirea acestor nou-născuți vulnerabili.
Situația este cu atât mai gravă cu cât, în ultimul an, 900 de copii au decedat în primul an de viață, un număr semnificativ influențat de complicațiile legate de prematuritate. Un exemplu elocvent este povestea micuței Elena, născută la nici șase luni de sarcină, care a supraviețuit datorită aparaturii performante și personalului medical dedicat de la Spitalul Județean de Urgență ”Mavromati” din Botoșani. Fetița a petrecut 100 de zile în incubator, ajungând la greutatea de două kilograme, o dovadă a importanței critice a echipamentelor medicale.
Potrivit specialiștilor, aproximativ 40% dintre copiii născuți prematur în România nu primesc îngrijirile necesare din cauza lipsei echipamentelor. Carmen Zaboloteanu, șef secție Neonatologie la Spitalul Județean de Urgență ”Mavromati” din Botoșani, subliniază că:
„Un copil prematur se naște mai devreme, când el ar trebui să-și dezvolte anumite funcții, cum ar fi funcția pulmonară, respiratorie, cerebrală, digestivă. Toate lucrurile astea trebuie să le suplinim cu aparatură și cu oameni care să știe să gestioneze acea aparatură.”
Mărturiile mamelor confirmă complexitatea și emoția acestor momente: „Am o fetiță născută la 34 de săptămâni. Evoluează destul de bine. E o luptătoare. Abia aștept să o iau acasă! Sincer, am avut cele mai emoționante momente din viața mea.”
Cauzele nașterii premature și factorii de risc
Nașterea prematură, definită ca fiind nașterea înainte de a 37-a săptămână de gestație, poate fi declanșată brusc sau poate fi indusă din motive medicale. Cauzele sunt variate și pot include:
- Afecțiuni cronice ale mamei, precum diabetul sau infecțiile.
- Consumul de alcool sau droguri în timpul sarcinii.
- Sarcinile multiple (gemeni, tripleți).
- Preeclampsia (tensiune arterială ridicată în timpul sarcinii).
- Probleme uterine sau cervicale.
- Perioade prea scurte între sarcini (mai puțin de 18 luni).
- Sângerări vaginale sau infecții suferite în timpul sarcinii.
Există, de asemenea, factori de risc care pot crește probabilitatea unei nașteri premature:
- Istoric de avort spontan sau programat.
- Utilizarea tehnicilor de reproducere asistată.
- Istoric familial sau personal de nașteri premature.
- Vârsta mamei sub 17 ani sau peste 35 de ani.
- Greutate corporală prea mică sau prea mare înainte de sarcină.
- Evenimente stresante majore în viața mamei.
Malnutriția mamei este considerată unul dintre principalii factori declanșatori, alături de sarcina la vârste fragede, infecții, alimentație deficitară și preeclampsie.
Consecințele nașterii premature asupra nou-născutului
Bebelușii născuți prematur sunt deosebit de vulnerabili, deoarece organele lor vitale, precum plămânii și creierul, nu sunt complet dezvoltate. Această imaturitate poate duce la o serie de complicații pe termen scurt și lung:
Complicații pe termen scurt:
- Dificultăți respiratorii: Plămânii imaturi necesită suport ventilator.
- Probleme cardiace: Tensiune arterială scăzută sau alte anomalii cardiace.
- Hemoragii cerebrale: Pot varia în gravitate, unele cauzând leziuni permanente.
- Hipotermie: Incapacitatea de a menține temperatura corporală, necesitând incubator.
- Probleme digestive: Dificultăți de alimentație și absorbție.
- Anemie și icter.
- Probleme metabolice: Nivel scăzut de glicemie.
- Sistem imunitar slăbit: Risc crescut de infecții.
Complicații pe termen lung:
- Paralizie cerebrală: Probleme de mișcare, tonus muscular și postură.
- Dificultăți de învățare și cognitive: Probleme de atenție, organizare, planificare și procesare a informațiilor.
- Dificultăți de vedere: Pot evolua spre orbire dacă nu sunt tratate.
- Probleme cu auzul.
- Dificultăți de dezvoltare a danturii.
- Risc crescut de afecțiuni cronice: Astm, tulburări de alimentație, sindromul morții subite.
Medicii neonatologi și pediatrii subliniază că prematuritatea este principala cauză a declanșării bolilor grave, precum diabetul sau afecțiunile cardiace, dar și a diverselor forme de handicap sau retard în dezvoltare. Chiar dacă mulți copii prematuri se dezvoltă normal din punct de vedere psihologic, un procent important prezintă întârzieri care le pot afecta performanța școlară și adaptarea socială ulterioară. Aceste dificultăți pot deveni evidente abia la vârsta școlară, manifestându-se prin probleme motorii, cognitive, emoționale și sociale.
Neurodezvoltarea bebelușilor prematuri
Soluții și măsuri de prevenție
Deși nașterea prematură nu poate fi întotdeauna prevenită, există măsuri pe care gravidele le pot lua pentru a reduce riscurile:
- Adoptarea unei diete sănătoase și evitarea fumatului, alcoolului și drogurilor în timpul sarcinii.
- Gestionarea eficientă a stresului prin diverse metode.
- Respectarea unei pauze de minimum 18 luni între sarcini.
- Urmarea unui regim alimentar sănătos și evitarea sedentarismului.
- Menținerea unei igiene orale corespunzătoare.
- Tratarea promptă a oricăror patologii subiacente (diabet, hipertensiune arterială).
- Respectarea programului de vizite medicale recomandat de medicul obstetrician.
În caz de factori de risc identificați, medicul poate recomanda suplimente cu progesteron sau proceduri chirurgicale, cum ar fi suturarea colului uterin. De asemenea, este esențială o îngrijire prenatală de calitate pentru a detecta și gestiona complicațiile.
La nivel național, este necesară implementarea rapidă a unor noi politici de sănătate care să asigure suport suplimentar maternităților de stat și să crească accesul la asistență medicală de calitate înainte și în timpul sarcinii. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat necesitatea unui inventar al unităților medicale care tratează copii născuți prematur, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă acestea.
Contribuția individuală, precum redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, poate susține organizații precum Asociația Prematurilor din România în eforturile lor de a reduce mortalitatea la nou-născuți și de a oferi sprijin familiilor afectate.
Monitorizarea atentă a sarcinii și respectarea recomandărilor medicale sunt cruciale pentru a asigura sănătatea mamei și a copilului, contribuind la creșterea șanselor ca acești mici luptători să aibă o viață împlinită.