Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată de UNESCO la 17 noiembrie 1999 și recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, este celebrată anual începând cu anul 2000, pe 21 februarie. Această zi are ca scop promovarea diversității cultural-lingvistice și a multilingvismului la nivel global. Alegerea datei de 21 februarie comemorează evenimentul tragic din 1952, când studenți care manifestau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție în Dhaka, astăzi capitala Bangladeshului.
Semnificația Limbii Materne
Limba maternă reprezintă o componentă esențială în procesul de definire a identității unei minorități naționale. Însușirea și utilizarea limbii materne ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea acestei identități. Deși obiceiurile și tradițiile pot fi transmise, limba maternă se poate pierde ușor dacă nu este învățată și vorbită în familie sau studiată în școală.
Limbile sunt considerate cele mai puternice instrumente pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului mondial, atât material, cât și imaterial. Acțiunile întreprinse pentru promovarea limbilor materne încurajează diversitatea, educația multilingvistică, conștientizarea tradițiilor lingvistice și culturale și inspiră solidaritate prin înțelegere, toleranță și dialog.
Provocările Actuale și Viitoare
Se estimează că, în lipsa unor acțiuni concrete, jumătate din cele aproximativ 6.000 de limbi vorbite astăzi riscă să dispară până la sfârșitul acestui secol. Dispariția limbilor și a documentelor nescrise implică pierderea unei bogății culturale imense și a unor cunoștințe milenare încorporate în limbile indigene. UNESCO consideră că acest proces nu este nici inevitabil, nici ireversibil și subliniază importanța diversității culturale și lingvistice pentru societăți durabile.
În acest context, UNESCO organizează evenimente dedicate, inclusiv dialoguri tehnice despre educația multilingvistică și întâlniri la nivel înalt cu lideri și experți mondiali. Lansarea publicației "Languages matter: Global guidance on multilingual education" și expoziția "Limbile contează!" sunt parte a eforturilor de a ilustra bogăția lingvistică globală.
Inițiative și Evenimente
Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată printr-o varietate de evenimente culturale. Un exemplu este spectacolul de gală dedicat acestei zile, organizat de Școala Gimnazială "Alexandru Ceușianu" din Reghin, cu participarea elevilor din mai multe unități de învățământ. De asemenea, Festivalul online de limbă, cultură și civilizație românească "Primăvară românească, pretutindeni!" este un eveniment important, care reunește elevi din diverse țări.
Anul 2025 marchează cea de-a 25-a aniversare a Zilei Internaționale a Limbii Materne, subliniind importanța continuă a acestei inițiative. UNESCO estimează că la nivel global există 8.324 de limbi, dintre care aproximativ 7.000 sunt încă utilizate activ. Învățarea în limba maternă îmbunătățește semnificativ înțelegerea, implicarea și gândirea critică, în special pentru comunitățile marginalizate, însă 37% dintre elevii din țările cu venituri mici și medii nu beneficiază de această oportunitate.
Rolul Ordinului de Malta
Ordinul de Malta, cu membri pe cinci continente, recunoaște importanța naturii sale multilingve, publicând documente oficiale în mai multe limbi și comunicând oficial în limba română prin intermediul reprezentanței sale din România.
Legislația și Drepturile Lingvistice în România
În România, limba română este limba maternă pentru 90% din populație, iar limbile minoritare importante includ maghiara, romani, ucraineana, germana și turca. Prin legea nr. 27/2020, limba semnelor române a fost recunoscută ca limbă maternă pentru persoanele cu deficiențe de auz.
Drepturi în Justiție
Potrivit Constituției României (art. 128), desfășurarea proceselor și întocmirea actelor oficiale se fac în limba română. Minoritățile au dreptul de a se adresa autorităților în limba maternă, beneficiind de interpret gratuit și de traducerea actelor din dosare la cerere (art. 18 din C.proc.civ și art. 12 din C.proc.pen).
Drepturi în Administrație
În localitățile și județele unde ponderea minorităților depășește 20%, există obligația utilizării limbii minoritare în raport cu statul. Sub acest prag, utilizarea limbii minoritare este opțională. La ședințele consiliilor locale, limba minorității poate fi folosită, cu asigurarea traducerii în limba română. Hotărârile normative se publică și în limbile minorităților. Minoritățile din localitățile cu pondere peste 20% pot trimite scrisori autorităților în limba lor și primesc răspunsuri în ambele limbi, însă actele oficiale se întocmesc doar în limba română. Denumirile localităților și instituțiilor publice se afișează și în limbile minorităților în aceste zone, conform HG nr. 1206/2001.
Drepturi în Starea Civilă și pentru Minori
Persoanele aparținând minorităților naționale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba maternă, dacă ofițerul de stare civilă cunoaște acea limbă (art. 227 alin. 3 din Codul civil). Conform Legii 272/2004 (art. 32), copilul aparținând minorităților naționale are dreptul de a folosi limba proprie în comunitatea sa și de a se exprima în limba maternă în procedurile care îl privesc.
Evenimente Culturale Dedicate Limbii Materne
Ziua Internațională a Limbii Materne a fost celebrată prin diverse evenimente culturale, cum ar fi recitaluri de poezie și blues. Un astfel de eveniment, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București în colaborare cu Teatrul de Comedie, a reunit poeți din diverse comunități lingvistice.
Matineu de poezie la ziua limbii romane
Participanți și Contribuții
La evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Limbii Materne au participat poeți precum Sántha Attila (maghiară), Liubița Raichici (sârbă), Luminița Cioabă (rromani), Ioana Crăciunescu (română) și Adrian Suciu (română). Acești artiști, prin operele lor, contribuie la promovarea diversității lingvistice și culturale.
Liubița Raichici
Liubița Raichici este o poetă de expresie sârbă, traducătoare și eseistă. Născută în Moldova-Nouă, a urmat studii de filologie și antropologie. A activat ca deputat în Parlamentul României, reprezentând minoritatea sârbă, și a ocupat diverse funcții în domeniul culturii. A publicat numeroase volume de poezie în limba sârbă și română, fiind tradusă în diverse limbi. Opera sa explorează teme legate de identitate, apartenență și legătura cu Serbia și Kosovo.
Ioana Crăciunescu
Ioana Crăciunescu este actriță de teatru și cinema, precum și poetă. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, a activat la Teatrul Nottara și a publicat mai multe volume de poezie. A participat și în numeroase producții cinematografice.
Adrian Suciu
Adrian Suciu este considerat un scriitor important din generația post-comunistă din România. A fost dizident anticomunist, jurnalist și a activat în funcții publice. Cunoscut pentru pozițiile sale critice, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România pentru criticarea conducerii acesteia. Scrierile sale, care includ romane, poezie și dramaturgie, au fost traduse în mai multe limbi.
Sántha Attila
Sántha Attila, născut în Târgu Secuiesc, a absolvit Universitatea Babeș-Bolyai și a urmat studii doctorale. A fost redactor la diverse publicații și președinte al Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal. A publicat volume de versuri precum "Uimitoarele poezii ale baronului Münchhausen" și "Dicționar secuiesc".
Luminița Cioabă
Luminița Cioabă, fiica bulibașei romilor căldărari Ion Cioabă, este o cunoscută poetă de limbă romani. A absolvit studii de filologie și actorie. Cărțile sale, traduse în română și engleză, explorează folclorul romilor. Volumul său de nuvele "Țara pierdută" a fost publicat în mai multe limbi.
Dan Mircea Cipariu, amfitrionul evenimentelor culturale, subliniază importanța continuării tradiției seriilor de poezie și jazz, care reunesc voci autentice ale poeziei și promovează dialogul cultural.