Circulara cordonului ombilical și îngrijirea acestuia după naștere

Circulara de cordon ombilical, cunoscută și sub denumirea de circulară de cordon pericervicală, reprezintă fenomenul în care cordonul ombilical se înfășoară în jurul gâtului fătului. Cordonul ombilical joacă un rol esențial în timpul sarcinii, fiind responsabil pentru furnizarea oxigenului și a nutrienților necesari dezvoltării fătului, precum și pentru îndepărtarea deșeurilor metabolice.

Înfășurarea cordonului ombilical în jurul gâtului copilului poate avea loc atât în timpul sarcinii, cât și în timpul travaliului sau al nașterii. Este posibil ca un cordon ombilical să se înfășoare o dată sau de mai multe ori în jurul gâtului copilului, iar buclele pot fi libere sau strânse.

Cauzele și factorii de risc pentru circulara cordonului ombilical

Mișcările fătului înainte de naștere sunt considerate cea mai frecventă cauză a circularei de cordon ombilical. Anumiți factori pot crește probabilitatea apariției acestei situații:

• Sarcinile multiple (gemeni, tripleți etc.).
• Prezența unui exces de lichid amniotic.
• Un cordon ombilical deosebit de lung.

În mod normal, un cordon ombilical sănătos este protejat de gelatina Wharton, o substanță care îl menține ferm și previne formarea nodurilor, asigurând siguranța bebelușului indiferent de mișcările sale. În situații rare, cantitatea de gelatină Wharton poate fi insuficientă, crescând riscul ca cordonul să se înfășoare în jurul gâtului.

Cercetările indică o corelație între durata sarcinii și riscul de circulară a cordonului ombilical: cu cât fătul rămâne mai mult timp în uter, cu atât crește șansa ca acesta să se nască cu cordonul înfășurat în jurul gâtului. De asemenea, s-a observat că băieții se nasc mai frecvent cu circulară de cordon ombilical comparativ cu fetele.

Diagnosticarea și monitorizarea circularei cordonului ombilical

Diagnosticul circularei de cordon ombilical poate fi realizat uneori prin ecografie prenatală, însă detectarea sa este dificilă. Ecografia poate identifica prezența cordonului în jurul gâtului, dar nu poate determina dacă acesta prezintă un risc pentru copil. Cel mai frecvent, circulara cordonului ombilical este observată pentru prima dată la naștere.

Dacă o circulară de cordon este diagnosticată la începutul sarcinii, este important ca viitoarea mamă să nu intre în panică, deoarece cordonul se poate desface de la sine înainte de naștere. Medicul obstetrician va monitoriza fătul pe parcursul restului sarcinii prin ecografii prenatale regulate.

Complicații și managementul nașterii

Deși rare, complicațiile asociate cu circulara cordonului ombilical pot apărea. Cea mai frecventă complicație se manifestă în timpul travaliului, când cordonul ombilical se poate comprima, reducând fluxul sanguin către copil și provocând o scădere a ritmului cardiac fetal. În astfel de situații, dacă schimbarea poziției mamei nu ameliorează situația, medicii pot recomanda o operație de cezariană de urgență.

Este esențială gestionarea nivelului de stres al mamei, deoarece acesta poate influența evoluția sarcinii. În general, bebelușii născuți cu circulară de cordon nu prezintă un risc crescut de scoruri Apgar scăzute sau probleme de dezvoltare ulterioară.

În timpul nașterii, dacă circulara de cordon pericervicală este suficient de largă, medicul o poate desface din jurul capului copilului. În cazul scăderii ritmului cardiac fetal, se pot administra mamei lichide intravenos sau o mască cu oxigen suplimentar, pe lângă schimbarea poziției.

Clamparea cordonului ombilical și recoltarea celulelor stem

Sângele din cordonul ombilical, care rămâne în acesta după naștere, conține globule roșii capabile să transporte oxigen, nutrienți și celule stem. Întârzierea clamării cordonului ombilical cu 30-60 de secunde după naștere aduce beneficii semnificative pentru copil, inclusiv:

• Creșterea volumului sanguin al copilului cu până la o treime.
• Transferul unei cantități suplimentare de fier (40-50 mg/kg), reducând riscul de anemie feriprivă și afecțiuni asociate, precum tulburări cognitive și probleme ale sistemului nervos central.
• O mai bună adaptare a copilului la viața extrauterină.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă clamparea tardivă a cordonului ombilical (1-3 minute) pentru toate nașterile. Beneficiile clampării întârziate depășesc riscurile ipotetice, precum policitemia, hiperbilirubinemia sau detresa respiratorie, care nu au fost susținute de studii recente.

Celulele stem recoltate la naștere din sângele ombilicoplacentar sunt celule stem adulte, mature, esențiale pentru sistemul imunitar și pentru formarea sângelui. Fiind recoltate la momentul nașterii, ele reprezintă cea mai pură formă de celule stem, neafectate de îmbătrânire sau alți factori externi.

Îngrijirea bontului ombilical după naștere

După naștere, cordonul ombilical este tăiat de către medic, lăsând un rest numit bont ombilical. Acesta se usucă și cade de la sine, în mod normal, în 7-10 zile. Pe parcursul acestei perioade, este esențială îngrijirea corectă a bontului ombilical pentru a preveni infecțiile.

Reguli de igienă și îngrijire a bontului ombilical:

• Mențineți bontul ombilical curat și uscat.
• Camera copilului trebuie să fie caldă și uscată.
• Marginea scutecului trebuie îndoită sau decupată pentru a nu acoperi bontul ombilical.
• Nu trageți de bontul ombilical pentru a-l detașa.
• Bebelușul poate fi spălat în baie încă din primele ore după naștere, chiar dacă are încă bontul atașat.
• O ușoară sângerare la nivelul bontului, înainte sau după cădere (aproximativ 1-2 săptămâni), nu este alarmantă.
• Igiena se realizează zilnic cu comprese sterile și spirt sanitar, timp de 2-3 zile după căderea bontului. Nu se folosește betadină.
• Curățați baza bontului ombilical cu alcool medicinal pe o compresă sterilă, prin mișcări circulare, cu atenție.
• Expuneți bontul la aer cât mai mult posibil pentru o vindecare rapidă.
• Asigurați-vă că marginea scutecului este mereu sub buric pentru a evita iritația.
• După căderea bontului, zona rămasă poate fi roșiatică și se vindecă în câteva zile, formând o mică crustă.
• Nu este necesar un pansament. Se poate tampona plaga ombilicală cu comprese de tifon steril, apă oxigenată și alcool medicinal (60-70%) de 2-3 ori pe zi.
• Se pot administra local pudre antiseptice (ex. Baneocin, Santaderm) pentru a preveni infecțiile și a accelera mumificarea bontului.
• Nu se face baie generală în cadă până la căderea bontului; se preferă toaleta parțială. După căderea bontului, se poate face baie generală, iar la final se tamponează locul cu alcool și pudră sterilă.

Semne de alarmă la nivelul bontului ombilical:

Este important să fiți atenți la următoarele semne, care pot indica o infecție (omfalită):

• Miros neplăcut.
• Piele roșie, inflamată în jurul buricului.
• Febră și stare generală alterată a bebelușului (nu mănâncă, nu doarme, plânge la atingerea zonei ombilicale).
• Roșeață intensă cu tentă vineție care se extinde pe abdomen (nu se confundă cu iritația de frecare, care implică doar roșeață discretă în jurul bontului, fără edem marcat și cu stare generală bună).

În cazul apariției unui granulom ombilical (o umflătură roșiatică după căderea bontului), acesta nu trebuie să vă îngrijoreze, deoarece se vindecă în timp.

tags: #sectionarea #legarea #si #pansarea #cordonului #ombilical