După nașterea naturală, dar și după nașterea prin cezariană, este de așteptat să ai scurgeri și sângerări vaginale. Aceste scurgeri și sângerări poartă numele de lohii și reprezintă felul în care corpul elimină sângele și țesuturile în exces care au avut un rol important în dezvoltarea fătului, pe parcursul celor nouă luni de sarcină.
Perioada post-partum („după naștere”), cunoscută și sub denumirea de lăuzie, se întinde de obicei pe parcursul a șase până la opt săptămâni după naștere și implică transformări fiziologice și emoționale complexe. În timpul sarcinii, corpul tău suferă modificări semnificative, menite să susțină dezvoltarea optimă a fătului. După naștere, aceste modificări încep să se inverseze, printr-un proces numit involuție, în care organele și sistemele revin treptat la funcțiile lor normale.
Lohiile sunt secreții vaginale normale, eliminate după naștere și compuse din sânge, fragmente de țesut endometrial, deciduă și mucus. Deși nașterea prin cezariană implică o incizie abdominală, eliminarea lohiilor rămâne un proces fiziologic normal, întrucât acestea provin din cavitatea uterină și nu sunt influențate direct de modalitatea nașterii.

Evoluția lohiilor după cezariană
Aspectul și evoluția lohiilor după cezariană respectă aceleași faze ca și după nașterea naturală:
- Inițial: Imediat după naștere, scurgerile de sânge vor fi, în mod normal, roșii, și este posibil să remarci câteva cheaguri de sânge, în special în primele zile de la naștere. Din acest motiv, este recomandat să porți lenjerie intimă pentru lăuze, în aceste prime zile de la naștere.
- După câteva zile: Sângerările se pot diminua și pot căpăta o culoare mai închisă.
- Ulterior: Cu toate acestea, unele femei pot sângera ușor până la șase săptămâni de la naștere, deci ține cont și de acest aspect și nu te îngrijora dacă pătezi, în continuare, lenjeria, pe parcursul mai multor săptămâni. Important este ca sângerările să nu continue să fie abundente.
O posibilă schemă a evoluției culorii și consistenței lohiilor este următoarea:
| Perioada | Aspectul scurgerilor |
|---|---|
| Ziua 1 | Sângerări vaginale de culoare roșie până la maroniu. |
| Zilele 7 până la 10 | Sânge de culoare maro închis sau roșu deschis la culoare. |
| Zilele 11 până la 14 | Sânge de culoare maro închis, iar fluxul încetinește. |
| După 2-3 săptămâni | Scurgeri gălbui-brune. |
| Spre finalul perioadei (până la 6 săptămâni, uneori chiar 12) | Scurgeri albe sau transparente. |
Chiar dacă în patru - șase săptămâni ar trebui să scapi de lohii, sunt femei care se confruntă cu acestea până la 12 săptămâni după nașterea bebelușului. Dacă lohiile nu trec după șase săptămâni, discută cu medicul tău.
Factori care pot influența fluxul de lohii
Anumiți factori pot influența fluxul de lohii:
- Alăptarea: Acest lucru face ca organismul să elibereze oxitocină, care la rândul său contribuie la contractarea uterului, ajutând la eliminarea mai rapidă a lohiilor.
- Activitatea fizică: Orice tip de exercițiu - chiar și simpla aspirare a camerei - ar putea să contribuie la scurgerea mai rapidă a lohiilor. Este important ca reluarea activității fizice să fie graduală.
- Poziția corpului: Este normal să simți scurgerile atunci când stai în picioare, iar asta se poate întâmpla din cauza felului în care este format vaginul. Mai precis, sângele este colectat într-o zonă a vaginului ce are formă de cupă, atunci când stai jos. În momentul în care te ridici, forma cupei se pierde, iar scurgerea este facilitată de orificiul vaginal.

Posibile complicații și când să soliciți ajutor medical
Deși lohiile sunt un proces normal, este important să fii atentă la anumite semne care pot indica o problemă:
Hemoragia postpartum
Sângerările extrem de abundente după naștere poartă numele de hemoragie postpartum și afectează până la 5% dintre femeile care nasc. Hemoragia postpartum apare, de regulă, în primele 24 de ore de la naștere, dar se poate manifesta oricând în primele 12 săptămâni de la venirea pe lume a bebelușului. Aceasta poate duce la o scădere abruptă a tensiunii arteriale, iar dacă tensiunea scade prea mult, organele interne nu mai primesc suficient sânge. Toate aceste fenomene cauzează intrarea organismului în stare de șoc, ce poate duce la deces.
Din acest motiv, este important să soliciți ajutor medical imediat ce remarci sângerări extrem de abundente, după naștere.
Anumiți factori de risc pot crește riscul de hemoragie postpartum, pe care e bine să îi cunoști înainte de a naște. Din motive necunoscute de specialiști, femeile asiatice și cele hispanice sunt mai predispuse la hemoragie postpartum. Cea mai comună cauză a hemoragiei postpartum este un fenomen numit atonia uterină. În mod normal, uterul se strânge după naștere, pentru a opri sângerarea în zona în care s-a situat placenta.
Semne de alarmă care necesită atenție medicală imediată:
- Sângerări vaginale excesive, care umplu un absorbant pe oră sau mai repede.
- Prezența unor cheaguri de sânge mari și numeroase.
- Febră (peste 38 de grade Celsius).
- Durere abdominală intensă.
- Frisoane.
- Roșeață, umflătură sau durere la nivelul inciziei chirurgicale.
- Miros neplăcut al secrețiilor vaginale.
- Durere sau umflarea picioarelor.
- Dispnee (senzația de lipsă a aerului, respirație dificilă).
- Durere toracică.
Depistarea și tratamentul precoce al hemoragiei postpartum | NEJM
Îngrijirea post-partum după cezariană
Recuperarea după cezariană necesită o abordare specifică, ce combină îngrijirea după o intervenție chirurgicală majoră cu nevoile specifice perioadei post-partum.
Igiena personală
Femeile care au născut prin cezariană trebuie să acorde o atenție deosebită igienei personale și să monitorizeze atât aspectul lohiilor, cât și starea inciziei abdominale. Zona inciziei trebuie menținută curată și uscată, spălată zilnic cu apă și un săpun natural, apoi uscată prin tamponare delicată. Orice semn de infecție necesită evaluare medicală urgentă.
Gestionarea durerii și a disconfortului
Gestionarea durerii constituie o prioritate în primele zile după intervenție. Administrarea de antialgice, precum ibuprofenul sau acetaminofenul, poate fi sigură, chiar și la femeile care alăptează. Utilizarea pernelor electrice poate contribui la ameliorarea durerilor abdominale. Este important să soliciți medicamente dacă nu te simți bine și să informezi asistenta sau medicul dacă medicamentul administrat nu își face efectul.
Reluarea activității fizice
Reluarea activității fizice trebuie să fie graduală, de la plimbări scurte și exerciții de respirație. Evitarea efortului fizic intens și a ridicării greutăților este esențială în primele săptămâni. Mersul pe jos la pas domol poate înlocui cu succes activitățile sportive practicate înainte de sarcină, favorizând în același timp accelerarea proceselor de vindecare ale organismului.
Alimentația și hidratarea
Alimentația joacă un rol deosebit de important în recuperarea post-partum. Este indicat ca alimentația să fie echilibrată, bogată în nutrienți, fier, minerale și vitamine. Hidratarea corespunzătoare este, de asemenea, crucială, mai ales pentru mamele care alăptează.
Tranzitul intestinal
Reluarea tranzitului intestinal poate fi o provocare după cezariană. Primul scaun poate fi întârziat, din cauza efectelor anesteziei și a medicamentelor analgezice. Consumul adecvat de fibre și lichide, precum și mișcarea, ajută la reglarea tranzitului. Constipația după naștere este o problemă comună, iar medicul îți poate recomanda laxative ușoare, compatibile cu alăptarea.
Poziții de alăptare
Alăptarea sugarului după nașterea prin cezariană poate genera disconfort proaspetei mamici. Pozițiile recomandate pentru a minimiza presiunea asupra inciziei includ:
- Alăptarea în decubit dorsal: Copilul este plasat pe abdomenul mamei, cu picioarele departe de plaga abdominală.
- Alăptarea în decubit lateral: Copilul este poziționat pe o pernă, cu capul susținut.
- Poziția „minge de fotbal”: Copilul este susținut în partea laterală a mamei cu antebrațul și mâna.

Schimbări fiziologice post-partum
Pe lângă lohii, organismul trece prin mai multe schimbări:
- Involuția uterină: Imediat după naștere, uterul cântărește aproximativ 1000 de grame, dar prin contracții puternice și constante, revine treptat la dimensiunea și greutatea normală (aproximativ 60-70 de grame).
- Modificări vaginale: Vaginul suferă modificări temporare, putând fi edematos, sensibil și ușor lărgit. Țesuturile vaginale și perineale au o capacitate remarcabilă de recuperare, dar procesul poate dura câteva luni.
- Abdomenul: Burta rămâne proeminentă după sarcină, dar își recapătă tonusul treptat, cu ajutorul exercițiilor specifice.
- Sânii: Suferă modificări semnificative, mai ales la mamele care alăptează.
- Modificări hormonale: Scăderea bruscă a nivelurilor de estrogen și progesteron poate afecta starea de spirit, somnul și aspectul pielii și părului.
Prevenirea și gestionarea complicațiilor
Perioada post-partum este una deosebit de importantă în viața unei femei. Înțelegerea proceselor fiziologice normale, precum evoluția lohiilor și involuția uterină, alături de recunoașterea semnalelor de alarmă, constituie baza unei îngrijiri adecvate în această perioadă sensibilă.
Factorii de risc pentru complicații pot include afecțiuni preexistente, vârsta mamei, obezitatea, fumatul, diabetul, cezariana la o naștere anterioară, tratamentul cu medicamente imunosupresoare. De asemenea, factorii psihologici, precum anxietatea și depresia post-partum, necesită atenție și sprijin specializat.
Depresia post-partum reprezintă o tulburare de dispoziție serioasă, ce afectează aproximativ 10-15% dintre femeile care au născut recent. Modificările hormonale bruște joacă un rol central în cauzele acesteia. Intervenția precoce poate preveni agravarea simptomelor.
Succesul recuperării post-partum depinde de respectarea recomandărilor medicale, menținerea unei igiene riguroase, alimentația echilibrată, odihna suficientă și sprijinul emoțional constant. Prin educație, monitorizare atentă și intervenție promptă, atunci când este necesar, perioada post-partum poate deveni o experiență pozitivă.
tags: #scurgerile #dupa #cezariana