Avortul cu Anestezie Generală: Ghid Complet

Avortul reprezintă o metodă medicală prin care se poate pune capăt unei sarcini. Există mai multe tipuri de avort, fiecare opțiune depinzând de durata sarcinii. La nivel mondial, aproximativ jumătate din cazurile de sarcini neintenționate se termină prin avort. Totuși, trebuie știut că avortul nu este legal în toate statele lumii.

Când Poate Fi Realizat un Avort?

În general, avortul se efectuează în primul trimestru al sarcinii sau în prima parte a celui de-al doilea trimestru de sarcină. Primul trimestru durează de la concepție până lasăptămâna 12 de sarcină. Al doilea trimestru cuprinde intervalul dintresăptămânile 13-28. Studiile au constatat că aproximativ două treimi dintre avorturi au loc în primele 8-13 săptămâni de sarcină.

Tipuri de Avort

Avortul esteîntreruperea prematură a sarcinii. Când sarcina esteîntreruptă de o cauză naturală, este vorba deavort spontan sau de pierderea sarcinii. Când sunt luate intenționat măsuri de întrerupere a sarcinii, medicamentoase sau chirurgicale, este vorba deavort terapeutic sauavort produs/indus.

Cel mai frecvent, pentru aîntrerupe o sarcină, se recurge laavortul chirurgical. Totuși, șiavortul medicamentos este destul de răspândit, mai ales după aprobarea folosirii RU-486 (Mifepristonă) în 2000.

Întreruperea voluntară a sarcinii reprezintă un avort provocat chiar la începutul sarcinii din motive neexclusiv medicale. Un avort din motive medicale poartă denumirea deavort terapeutic. Întreruperea voluntară a sarcinii (I.V.S.) este supusă unei legislații care diferă de la o țară la alta.

Tehnica aplicată pentru întreruperea sarcinii variază în funcție de vârsta sarcinii, vârsta femeii și alți factori.

Avortul Medicamentos

Avortul medicamentos este procedura prin care se folosesc diverse medicamente pentru a seîntrerupe o sarcină confirmată și se poate realiza atât într-o unitate medicală, cât și la domiciliu. Avortul medicamentos nu necesită anestezie sau intervenție chirurgicală, dar poate fi realizat doar în faza de început a sarcinii.

Hotărârea de a face un avort medicamentos este una majoră, care poate aveaconsecințe emoționale și psihice. Orice gravidă care ia în calcul un avort medical trebuie să se asigure că a înțeles ce presupune procedura, reacțiile adverse implicate, precum și posibilele riscuri și complicații.

În cazulavortului medicamentos, medicul specialist efectuează o ecografie pentru a confirma sarcina șivârsta sarcinii, aceasta fiind necesară pentru ca metoda să funcționeze (între 5 și 7 săptămâni, vizibilă ecografic pentru a exclude o sarcină extrauterină). Medicul explică pacienta toți pașii și o informează că va exista o sângerare, a cărei debut și cantitate diferă de la o pacientă la alta, putând fi mai mare decât în timpul menstruației. Pot exista dureri, crampe abdominale cauzate de contracțiile uterine, greață, vărsături, cefalee sau dureri de cap. Contracțiile, sub formă de crampe, pot crește și descrește în intensitate în interval de 2-6 ore, până la eliminarea completă a sarcinii.

Este foarte important ca la 1 săptămână după administrarea medicației să se efectueze consultul și ecografia de confirmare a opririi sarcinii din evoluție și golirea cavității uterine. În cazul în care medicul observă un avort incomplet (golirea parțială a cavității uterine), pacientei i se recomandă medicație suplimentară sau aspirarea conținutului cavității uterine. Următoarea perioadă de menstruație va fi între 4 și 6 săptămâni de la procedura de întrerupere prin tratament medicamentos.

Până la următoarea menstruație se recomandă: evitarea băilor în cadă, evitarea dușurilor fierbinți, nefolosirea tampoanelor interne și evitarea contactului sexual.

Avortul Chirurgical (Chiuretaj)

Avortul chirurgical întrerupe o sarcină prin eliminarea pe cale chirurgicală a conținutului uterului. Pentru avortul chirurgical sunt utilizate diferite proceduri, în funcție devârsta sarcinii.

Chiuretajul aspirativ presupune folosirea unei canule speciale, sterile, de unică folosință, care este atașată la un aspirator medical numit vacuum, care dezlipește de pe uter sarcina și o aspiră. În cadrulchiuretajului clasic se utilizeazăchiureta, cu ajutorul căreia se curăță fragmentele de sarcină de pe peretele uterin și se evacuează prin colul uterin.

Procedura se desfășoară obligatoriu în cadrul unei clinici medicale autorizate, având în vedere că este o manevră chirurgicală invazivă și presupunedilatarea forțată, cu instrumente, a colului uterin. Intervenția chirurgicală se realizează prin chiuretaj sau aspirație, sub anestezie locală sau generală (sedare intravenoasă), într-o sală specială de intervenții, durata procedurii fiind de 15-20 de minute.

În timpul intervenției, pacienta simte un ușordisconfort în cazul în care este utilizată anestezia locală. De cele mai multe ori, pregătirea preoperatorie a colului uterin se realizează cu ajutorul medicației specifice, ceea ce determină o durată mai scurtă a procedurii, cât și oscădere a intensității durerii.

Înainte și după avortul chirurgical sunt necesare un examen fizic și analize de laborator, informarea pacientei despre modul în care va decurge procedura, instrucțiuni de auto-îngrijire, simptomele ulterioare avortului care necesită intervenția medicală de urgență și modalități de planning familial.

Proceduri Specifice în Funcție de Vârsta Sarcinii:

• Primul trimestru de sarcină (5-12 săptămâni): Aspiratia manuală cu vacuum sau aspiratia cu vid implică aspirarea țesuturilor uterului cu ajutorul unui tub de mici dimensiuni.
• Al doilea trimestru de sarcină (după 12 săptămâni): Tehnica chirurgicală include o combinație între aspiratia cu vacuum, dilatare și chiuretaj, precum și utilizarea unor instrumente specifice.

Anestezia Generală în Cadrul Avortului Chirurgical

Dacă se optează pentruanestezie generală, pacienta va fi adormită de către un medic anestezist, pierzând complet conștiența pe durata procedurii. În timpul anesteziei, ginecologul vadilata ușor cervixul pentru a introduce un tub mic de plastic în uter. Sarcina și membrana uterină cu mucoasă sunt evacuate prin aspirație prin intermediul acestui tub. Procedura durează per total numai câteva minute șiaproape că nu implică nicio durere pentru pacientă.

La final se realizează o ecografie pentru a se asigura că uterul este gol. Sângerările după un avort chirurgical de obicei sunt mai mici decât la o menstruație normală, totuși acestea pot fi neregulate. De exemplu, se întâmplă frecvent să nu existe sângerări în primele 1-2 zile.

Nu mâncați și nu beți nimic cu 6 ore înainte de operație (în cazul efectuării anesteziei generale). În cazul nerespectării celor 6 ore în care NU trebuie să consumați alimente sau apă, există riscul să se producă aspirarea conținutului gastric în căile respiratorii!

Riscurile Anesteziei Generale

Anestezia generală este o procedură medicală utilizată pentru a induce pierderea reversibilă a conștienței, astfel încât pacientul să nu fie trezit nici măcar de stimuli dureroși. Această stare de inconștiență este obținută prin medicamente anestezice, administrate fie prin terapie intravenoasă, fie pe cale inhalatorie. De obicei, medicamentele anestezice acționează în combinație cu un analgezic și un agent de blocare neuromuscular.

Anestezia generală este necesară în intervențiile medicale de lungă durată, care provoacă sângerări semnificative, care necesită utilizarea relaxanților musculari sau care determină fluctuații semnificative ale tensiunii arteriale, ale ritmului respirator sau cardiac.

Înainte de intervenția chirurgicală, pacientul va fi consultat de medicul anestezist. Anterior intervenției chirurgicale, pacientului i se introduce un cateter venos periferic într-o venă din braț sau din mână, prin care este administrat medicamentul anestezic. Pe toată durata procedurii, medicul va monitoriza semnele vitale ale pacientului și va interveni pentru stabilizarea acestuia, dacă va fi necesar.

Deși este o procedură frecventă și sigură, anestezia generală poate avea anumite riscuri și efecte secundare. Există anumiți factori care cresc riscul de apariție a efectelor secundare, printre care:fumatul, apneea în somn, obezitatea, tensiune arterială mare, diabet zaharat, accident vascular cerebral (AVC) în antecedente, convulsii, alte afecțiuni ale inimii, plămânilor, rinichilor sau ficatului.

Cele mai multe efecte adverse ale anesteziei generale apar imediat după intervenția chirurgicală și nu persistă mult timp. Anestezicele generale pot afecta memoria, concentrarea și reflexele pentru o zi sau două, astfel încât este important ca un adult responsabil să însoțească pacientul pentru cel puțin 24 de ore după intervenția cu anestezie generală.

Tipuri de Sedare și Anestezie

Există mai multe tipuri de sedare și anestezie, fiecare variind în profunzime și scop:

• Sedare minimă: Pacientul este relaxat, dar treaz, poate răspunde la comenzi verbale și este conștient de mediul înconjurător.
• Sedare conștientă: Pacientul este somnoros și poate vorbi greu, dar poate răspunde în continuare la stimuli verbali sau fizici. Este posibil ca pacientul să nu își amintească procedura după aceea.
• Sedare intravenoasă: Medicamentele sedative sunt administrate direct în venă, permițând începerea rapidă a sedării. Profunzimea sedării poate fi ajustată prin controlul dozei.
• Anestezie locală: Amorțește o zonă mică și specifică a corpului, pacientul rămânând complet treaz și conștient.
• Anestezie locoregională: Blochează senzația într-o regiune mai mare a corpului (ex: anestezie epidurală, spinală), pacientul rămânând conștient, dar fără a simți durere în zona amorțită.
• Anestezie generală: Induce inconștiența completă, pacientul nu simte durerea și nu este conștient în timpul procedurii.

Chiuretajul Uterin

În cazul unui avort, al uneibiopsii sau al unuiavort spontan, este uneori necesar să se efectueze unchiuretaj endometrial, mai cunoscut sub numele de chiuretaj uterin. Aceasta este o procedură chirurgicală care constă înîndepărtarea totală sau parțială a unui organ dintr-o cavitate naturală (cu ajutorul unui instrument în formă de lingură, denumit de obicei "chiureta"). Termenul este utilizat în general pentru a se referi la uter.

Chiuretaj uterin se numește procedura ginecologică invazivă utilizată pentru a curăța sau a evacua conținutul uterului. Se efectuează prinrazuirea sau aspirarea stratului intern al uterului (endometrul) cu ajutorul unui instrument special numit chiureta.

Situații în Care Se Practică Chiuretajul Uterin:

1. După un avort spontan: Pentru a îndepărta fragmente de țesut fetal sau placentar rămase în uter.
2. Sângerări uterine neregulate sau excesive: Pentru diagnostic sau terapeutic, pentru a identifica cauza sau a reduce sângerarea.
3. Polipi endometriali: Creșteri benigne pe mucoasa uterului, care pot fi îndepărtați prin chiuretaj.
4. Hiperplazie endometrială: Îngroșarea excesivă a mucoasei uterine, cauzată de dezechilibre hormonale.
5. Fibroame submucoase: Tumori benigne care cresc spre cavitatea uterină.
6. Avort electiv sau terapeutic: Pentru evacuarea conținutului uterin.
7. După naștere: În cazuri rare, pentru a îndepărta fragmente de placentă rămase în uter.
8. Cancer endometrial sau cervical: Ca parte a procesului de diagnostic, prin colectarea de mostre de țesut.
9. Endometrită severă: Pentru a îndepărta țesutul inflamat sau infectat.

Complicații Posibile ale Chiuretajului Uterin

Deși chiuretajul uterin este o procedură frecvent realizată și, în general, considerată sigură, el nu este lipsit de riscuri și posibile complicații:

• Infecție uterină sau a tractului genital: Poate apărea din cauza bacteriilor care pătrund în uter.
• Perforație uterină: Când chiureta sau alt instrument chirurgical strapunge peretele uterin.
• Leziuni ale colului uterin: Pot apărea în timpul procedurii, în special la dilatarea acestuia.
• Sângerări excesive (hemoragie): Pot apărea în timpul sau după chiuretaj.
• Sindromul Asherman: Formarea de țesut cicatricial în interiorul uterului, care poate duce la infertilitate.
• Reacții adverse la anestezie: Dificultăți respiratorii, scăderea tensiunii arteriale, greață sau vărsături.
• Eșecul procedurii: Când procedura nu reușește să îndepărteze complet țesutul sau resturile.
• Afectarea fertilității: În cazurile în care procedura cauzează leziuni uterine sau formarea de aderente.
• Impact emoțional: Stări de tristețe, anxietate sau depresie.
• Risc crescut pentru anumite afecțiuni medicale: Pacientele cu boli cardiace, diabet sau tulburări de coagulare pot avea un risc mai mare.

ATENȚIE! Oricare din semnele de mai sus, apărute în urma unui avort chirurgical, impun contactarea urgentă a medicului dumneavoastră!

Întrebări Frecvente și Informații Suplimentare

Multe femei își exprimă preocuparea cu privire la durerea resimțită în timpul procedurii, conștiența în timpul anesteziei generale sau riscurile asociate. Este important de reținut căanestezia generală are ca scopinducerea inconștienței complete, eliminând orice senzație de durere sau conștiență pe durata intervenției.

În cazulanesteziei locale, se administrează o anestezie în cervix, urmată de dilatarea ușoară a acestuia pentru a introduce un tub de aspirație. Pacienta poate simți un ușordisconfort.

În Austria, costul avortului nu este acoperit de asigurarea medicală și soția trebuie să plătească singură. În celelalte țări din Europa de Vest, avortul va fi plătit, cel puțin pentru persoanele tinere și femeile vulnerabile.

Dupăîntreruperea unei sarcini, este recomandatevitarea contactului sexual pentru cel puțin 2 săptămâni. Posibilitatea unei noi sarcini apare odată cu următorul ciclu menstrual.

Se recomandăevitarea contactului sexual, a băilor fierbinți și a tampoanelor interne după procedură.

În cazul unui avort, al unei biopsii sau al unui avort spontan, este uneori necesar să se efectueze un chiuretaj, care se poate practica subanestezie locală sau generală. Tipul de anestezie se alege de medicul anestezist în funcție de patologia pacientului.

Pregătire pre-intervenție:

• Programarea unui consult la medicul specialist de obstetrică-ginecologie.
• Adresarea Biroului de Internări din spital pentru detalii privind etapele următoare.
• Programarea unui consult preanestezic.
• Informarea medicului anestezist asupra oricărui tratament, afecțiune cunoscută sau patologie relevantă, intervenție chirurgicală anterioară, alergie etc.
• Efectuarea analizelor/investigațiilor preoperatorii în funcție de recomandarea medicului anestezist.
• Respectarea unui repaus alimentar (lichide și solide) conform recomandărilor medicale - minim 6-8 ore înaintea intervenției.
• Completarea și semnarea formularelor de acord informat înainte de intervenție.

Documente necesare la momentul efectuării intervenției:

• Act de identitate (carte de identitate sau pașaport).
• Documente medicale: Investigații imagistice (ecografie/radiografie/RMN/CT), investigații paraclinice solicitate de medic (ex: electrocardiogramă), analize de laborator solicitate de medic.
• Dacă medicul are contract CAS: Bilet de trimitere medic de familie/specialist, adeverință de salariat, card de sănătate/adeverință înlocuitoare de card.

Externarea și rezultatele:

• Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile în 10 zile lucrătoare de la data intervenției.
• Se vor respecta indicațiile medicale menționate în Biletul de Externare și cele comunicate de medicul curant.

În ce cazuri să te adresezi medicului sau serviciului de urgență:

• Alterarea stării generale.
• Febră sau frisoane fără o cauză aparentă.
• Durere, sângerare.
• Tulburări de tranzit intestinal și urinar.

tags: #chiuretaj #cu #anestezie #generala