Protocol Anestezic pentru Nașterea prin Cezariană

Operația cezariană reprezintă o intervenție chirurgicală majoră prin care fătul este extras din uterul mamei printr-o incizie a peretelui abdominal și a celui uterin. Această procedură este indicată exclusiv din motive medicale, atunci când nașterea pe cale vaginală ar prezenta riscuri inacceptabile pentru mamă sau copil.

Indicații pentru Operația Cezariană

Decizia de a recurge la operația cezariană se bazează pe o evaluare atentă a stării de sănătate a mamei și a fătului. Indicațiile pot proveni din partea mamei sau a fătului.

Afectiuni ale Mamei

  • Anomalii placentare: Placenta jos inserată (placenta previa), placenta aderentă anormal de peretele uterin, sau decolarea prematură de placentă.
  • Afecțiuni uterine: Fibroame mari la nivelul segmentului uterin, malformații uterine, intervenții chirurgicale anterioare pe uter (cum ar fi miomectomii cu deschiderea cavității uterine) sau operații cezariene anterioare.
  • Disproporție cefalo-pelvică: O discrepanță semnificativă între dimensiunea fătului și structura bazinului matern, care împiedică nașterea pe cale naturală.
  • Distanța de dilatare: Lipsa de progresie a dilatației colului uterin în timpul travaliului (distocie de dilatatie).
  • Riscul de transmitere a infecțiilor: Infecții precum HIV sau herpes genital în faza eruptivă. Nu există indicații clare pentru hepatita virală C și B.
  • Afecțiuni posttraumatice: Leziuni la nivelul bazinului sau coloanei vertebrale.
  • Boli neurologice.
  • Obezitate extremă: Deși crește riscul operator.
  • Diabet zaharat (preexistent sau gestational): Poate fi asociat cu macrosomia fetală și indică o incidență crescută a cezarienei.
  • Hipertensiune arterială necontrolată sau preeclampsie/eclampsie: Poate necesita o cezariană de urgență dacă nașterea vaginală nu poate fi realizată la timp.

Notă importantă: O cezariană anterioară nu constituie o contraindicație absolută pentru o a doua naștere vaginală, dacă nu există alte contraindicații medicale și pacienta își dorește acest lucru.

Tocofobia (frica de naștere vaginală): Deși poate fi o cauză pentru solicitarea unei cezariene, aceasta nu este acceptată ca indicație medicală. Gravidele cu tocofobie beneficiază de consiliere psihologică. În cazul persistenței fricii, cezariana poate fi oferită.

Indicații Fetale

  • Sarcina multiplă: Gemelară (cu excepția cazului în care ambii feți sunt în prezentatie cefalică), tripleți după procedee de reproducere asistată.
  • Prezentație pelviană sau transversă a fătului.
  • Prolabarea cordonului ombilical.
  • Prematuritatea: Nu este o indicație absolută și necesită individualizare.
  • Restricția de creștere intrauterină: Nu este o indicație absolută și necesită individualizare.
  • Suferință fetală: Status fetal incert, care implică un risc potențial pentru făt și necesită naștere de urgență.
Ilustrație cu pozițiile anormale ale fătului în uter: pelviană și transversă.

Contraindicații pentru Operația Cezariană

Operația cezariană este contraindicată ori de câte ori riscul asociat depășește beneficiul pentru mamă și/sau făt. O mențiune particulară se face pentru cazurile de feti morți intrauterin în trimestrul 2 sau 3 de sarcină, unde nașterea pe cale vaginală este, de obicei, indicată, cu excepția unor situații rare.

Pregătirea Preoperatorie

Pregătirea atentă este esențială, în special pentru operațiile cezariene planificate, deoarece influențează vindecarea postoperatorie.

  • Igienă personală: O toaletă generală înainte de operație, cu accent pe zona operatorie, poate reduce semnificativ riscul de infecții.
  • Post alimentar: Se recomandă un post de 6 ore înainte de intervenția planificată pentru a preveni greața și vărsăturile asociate anesteziei.
  • Informații medicale: Pacienta trebuie să informeze medicul anestezist despre toate problemele de sănătate anterioare sau actuale, inclusiv tratamentele urmate. Medicamente precum aspirina trebuie întrerupte cu 7-10 zile preoperator, iar cele anticoagulante cu 12 ore înainte.
  • Consult anestezic: Se efectuează cu 24 de ore înainte de intervenția chirurgicală planificată.

Anestezia în Operația Cezariană

Anestezia joacă un rol crucial în asigurarea confortului și siguranței pacientei în timpul operației.

  • Rahianestezia sau anestezia peridurală: Acestea sunt cele mai frecvent utilizate pentru operațiile cezariene planificate sau cele care nu constituie o urgență extremă. Anestezicul este injectat în coloana vertebrală, blocând temporar senzația de durere de la nivelul ombilicului în jos, dar păstrând simțul tactil.
  • Anestezia generală: Este rezervată cazurilor de urgență extremă sau situațiilor în care anestezia rahidiană/peridurală nu poate fi realizată din diverse motive. Pacienta este adormită complet pe durata intervenției.

Înainte de operație, pacientei i se montează o branula cu o perfuzie de ser fiziologic pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale post-anestezie. În cazuri selectate, se administrează profilactic un antibiotic pentru a reduce riscul de infecție.

Infografic explicativ despre tipurile de anestezie: spinală, epidurală și generală.

Tehnica Operatorie

Procedura chirurgicală implică mai mulți pași bine definiți:

  1. Incizia abdominală: Cea mai utilizată tehnică implică o incizie orizontală în porțiunea inferioară a abdomenului, deasupra osului pubian (incizie tip Pfannenstiel sau "bikini"). Muschii abdominali sunt deprimați, nu secționați.
  2. Incizia uterină: Peretele uterului se secționează transversal, similar cu incizia tegumentară.
  3. Extragerea fătului: Copilul este extras prin incizia creată, manevra fiind asistată de presiunea exercitată pe abdomenul matern.
  4. Secționarea cordonului ombilical: Se realizează după aproximativ 1 minut de la naștere, pentru a permite transferul sângelui placentar către făt.
  5. Extragerea placentei și a membranelor fetale.
  6. Sutura uterului: Uterul este contractat cu ajutorul medicamentelor administrate și apoi suturat cu material resorbabil.
  7. Sutura peretelui abdominal și a tegumentului: Se realizează cu material resorbabil, incizia tegumentară orizontală având un avantaj estetic și nepresupunând extragerea firelor de sutură.

Extragerea copilului durează, de obicei, aproximativ 5 minute, restul operației durând în total 30-40 de minute.

Perioada Postoperatorie

Recuperarea după operația cezariană necesită monitorizare și îngrijire atentă.

  • Monitorizare: Lauza este monitorizată în salonul postoperator timp de 24 de ore, putând fi necesară monitorizarea în secția de Terapie Intensivă în situații speciale.
  • Medicație: Se administrează calmante și alte medicamente necesare.
  • Alimentație: Se încurajează alimentația orală ușoară la câteva ore postoperator. Nu există restricții alimentare specifice după o cezariană obișnuită.
  • Mobilizare: Sonda urinară este, de obicei, extrasă în 16-24 de ore. Pacienta este încurajată să își reia mersul cât mai curând posibil pentru a preveni complicațiile tromboembolice și a stimula tranzitul intestinal.
  • Profilaxia tromboembolismului: Se administrează zilnic injecții cu heparină timp de 3-5 zile.
  • Îngrijirea plăgii: Pansamentul este, de obicei, îndepărtat la 48 de ore, plaga fiind lăsată liberă. Dușul peste plaga operatorie este permis după 3 zile.
  • Nou-născutul: Este adus mamei cât mai curând posibil. Se încurajează alăptarea la sân.
  • Externarea: Majoritatea pacientelor sunt externate în a 3-a zi postoperator, dacă starea mamei și a fătului o permit.
  • Controale medicale: Primul control postoperator se face la 10-12 zile. La domiciliu, lauza trebuie să își monitorizeze temperatura și aspectul plăgii operatorii.

Nu se recomandă purtarea dispozitivelor de susținere a abdomenului după naștere.

Ce trebuie să știți despre cezariană + îngrijire după cezariană

Avantaje și Dezavantaje ale Nașterii prin Cezariană

Operația cezariană prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, comparativ cu nașterea vaginală.

Avantaje

  • Posibilitatea de a alege data nașterii (în cazul cezarienelor programate).
  • Evitarea durerilor travaliului.
  • Perineul rămâne neatins.

Dezavantaje

  • Intervenție chirurgicală majoră cu riscuri asociate (infecții, hemoragii, complicații anestezice, tromboze).
  • Perioadă de recuperare mai lungă și mai dureroasă comparativ cu nașterea naturală.
  • Posibile complicații în sarcinile viitoare (risc crescut de placentă praevia, ruptură uterină).
  • Posibile probleme respiratorii la nou-născutul prematur.

Modificări Fiziologice și Posibile Complicații

După nașterea prin cezariană, organismul mamei suferă modificări fiziologice și pot apărea complicații.

Modificări Fiziologice

  • Lohii: Eliminarea pe cale vaginală a mucoasei uterine, cu secreții care își modifică aspectul și cantitatea în timp.
  • Contracții uterine: În primele zile, pentru hemostaza vascularizației uterine și prevenirea hemoragiilor.

Posibile Complicații

  • Durere intensă la nivelul inciziei.
  • Infecția plăgii chirurgicale.
  • Sângerări vaginale abundente.
  • Durere toracică.
  • Dispnee (dificultăți de respirație).
  • Febra.
  • Edem sau durere la nivelul membrelor inferioare.

Aceste manifestări necesită evaluare medicală rapidă.

Poziții de Alăptare după Cezariană

Alăptarea după o operație de cezariană poate necesita adaptări pentru a minimiza disconfortul.

  • Alăptarea în decubit dorsal: Sugarul este plasat pe abdomenul mamei.
  • Alăptarea în decubit lateral: Cu copilul poziționat pe o pernă.
  • Poziția „minge de fotbal”: Utilă pentru sugarii cu dificultăți de atașare la sân.

Este important ca mama să adopte poziții confortabile, care să nu exercite presiune asupra abdomenului.

tags: #protocol #anestezie #nastere #cezariana