Avortul Spontan: Cauze, Simptome și Management

Avortul spontan reprezintă una dintre cele mai frecvente complicații asociate sarcinii timpurii, definindu-se ca o pierdere a unei sarcini intrauterine înainte ca fătul să fie viabil pentru viața extrauterină. Studiile indică faptul că până la un sfert din sarcinile cunoscute se finalizează cu avort, numărul real putând fi chiar mai mare, deoarece multe femei suferă un avort înainte de a afla că sunt însărcinate.

Majoritatea avorturilor spontane (peste 80%) survin în primele 12 săptămâni de sarcină (avort precoce), sau mai rar, în trimestrul al doilea (avort tardiv între 13-20 săptămâni).

Există o multitudine de cauze, atât fetale, cât și materne, care pot declanșa un avort spontan. Prin urmare, este esențial să cunoașteți semnele, simptomele și factorii de risc pentru a vă putea adresa la timp medicului specialist.

Ce înseamnă sarcina oprită în evoluție?

Sarcina oprită în evoluție, cunoscută și sub denumirea de sarcină reținută sau avort silențios, survine atunci când embrionul sau fătul nu se mai dezvoltă. În această situație, țesuturile fetale nu sunt eliminate. Această complicație apare, de obicei, în primul trimestru de sarcină. Dacă oprirea din evoluție a sarcinii are loc după primul trimestru, starea se numește moarte intrauterină, iar embrionul trebuie avortat (în primele 20 de săptămâni). Șansele de a avea două sarcini oprite în evoluție consecutiv sunt mai mici.

Tipuri de avort spontan

Există mai multe tipuri de avort spontan:

• Amenințare de avort: Se manifestă prin sângerări la începutul sarcinii și dureri de spate, precum și dureri abdominale joase, sub formă de crampe. Colul uterin nu se dilată și rămâne închis. De cele mai multe ori, sub tratament, sarcina continuă.
• Iminența de avort: Dacă colul uterin este deschis, avortul spontan este considerat inevitabil. Sângerarea vaginală este importantă, durerile abdominale pot deveni ritmice, iar durerile lombare persistă.
• Avort incomplet: Este caracterizat de eliminarea parțială a țesutului embrionar și placentar. O parte din acest țesut rămâne în uter. Când avortul este incomplet, sângerările sunt abundente și pot duce la hipovolemie.
• Avortul reținut: Reprezintă reținerea produsului de concepție mort în uter pentru mai multe săptămâni. Simptomele specifice sarcinii dispar. Acest tip de avort spontan se manifestă fără sângerare, deși uneori, după un timp, pot apărea semnele unei amenințări de avort.
• Avort spontan recurent: Semnifică pierderea a două sau mai multe sarcini consecutive. O evaluare amănunțită este necesară după pierderea a trei sarcini.
• Avort spontan complet: Avortul natural poate fi confirmat de medicul specialist printr-o ecografie. Acest tip de avort se manifestă prin eliminarea totală a țesutului embrionar și placentar.
• Avort menstrual: Avortul în primele zile/săptămâni ale sarcinii se numește avort menstrual. Simptomele se confundă deseori cu cele ale menstruației întârziate.

Cum se manifestă avortul spontan?

Avorturile spontane se manifestă diferit la fiecare persoană, dar există câteva simptome comune. Nu toate avorturile spontane sunt dureroase din punct de vedere fizic, dar pot apărea simptome specifice, precum crampele abdominale de intensități diferite. De asemenea, în timpul unui avort spontan, pot apărea sângerări vaginale abundente sau neobișnuite.

Aceste simptome durează, de obicei, o perioadă scurtă de timp. După o examinare clinică și paraclinică, medicul dumneavoastră vă poate oferi un tratament pentru reducerea durerii și o opțiune terapeutică, în funcție de tipul de avort suferit.

În cazul în care experimentați un avort spontan provocat acasă, este necesar să apelați la servicii medicale de urgență.

Care sunt cauzele avortului spontan?

Cu toate că există anumiți factori care cresc riscul de pierdere a sarcinii, de cele mai multe ori, avortul poate apărea neașteptat, în ciuda respectării recomandărilor medicale.

Majoritatea avorturilor spontane au loc pentru că fătul nu se dezvoltă normal. Dacă un avort spontan are loc în primul trimestru de sarcină (primele 3 luni), cauza principală este, de obicei, o anomalie a fătului. Aproximativ 3 din 4 avorturi spontane au loc în această perioadă.

Dacă un avort spontan are loc după primul trimestru de sarcină, acesta poate fi rezultatul unor afecțiuni de bază ale mamei. Aceste avorturi spontane pot fi cauzate și de o infecție în organismul mamei, care duce la ruperea membranelor, înainte de orice alt simptom.

Cauzele sarcinii oprite în evoluție și a avortului spontan

Există anumiți factori de risc care pot crește șansele de a suferi un avort spontan sau alte probleme cu sarcina, printre care și sarcina oprită în evoluție:

• Factori fetali: Anomalii genetice fetale (cromozomiale).
• Factori materni:
  • Traumatisme asupra organismului.
  • Insuficiența de faza luteală.
  • Disfuncții tiroidiene (hipotiroidism, hipertiroidism).
  • Afecțiuni uterine.
  • Patologii cronice: Diabetul zaharat, hipertensiunea arterială.
  • Patologii autoimune.
  • Infecții.
  • Anumite medicamente.
  • Obiceiuri alimentare nesănătoase - tutun, alcool, cafeină.
• Factori de mediu externi: Radiații, toxine din mediu, etc.
• Factori paterni: Mai rari și mai puțin probabili. Vârsta avansată a tatălui poate asocia un risc abortiv crescut.

Riscul de avort spontan crește odată cu vârsta mamei. Dacă aveți peste 35 de ani, șansele de a dezvolta complicații în timpul sarcinii cresc. De asemenea, sarcinile în adolescență, când organismul nu este complet dezvoltat, implică potențiale complicații.

Riscurile avortului spontan scad proporțional cu fiecare săptămână de avansare în sarcină.

Semne și simptome ale avortului spontan

Semnul principal al avortului spontan este sângerarea vaginală, care poate varia ca intensitate și culoare.

Alte semne ale avortului spontan includ:

• Crampe și dureri abdominale, care pot deveni ritmice (simulând travaliul).
• Dureri de spate cu intensitate variată.
• Pierdere în greutate.
• Scurgeri vaginale.
• Senzație de leșin.
• Amețeală.

Dacă sunteți însărcinată și aveți oricare dintre aceste simptome, iminența de avort este mare și trebuie să vă contactați de urgență medicul ginecolog. Simptomatologia poate fi asemănătoare cu cea a unei sarcini extrauterine, care nu poate evolua și poate provoca hemoragii importante care vă pot pune viața în pericol.

Semne și simptome pentru o sarcină oprită în evoluție

În cazul în care sarcina dumneavoastră s-a oprit din evoluție, simptomele sunt diferite față de cele specifice avortului spontan. Principalele semne și simptome ale sarcinii oprite în evoluție sunt:

• Dureri în zona inferioară a abdomenului care pot fi resimțite în labii, anus sau perineu.
• Oboseală.
• Stări de greață.
• Scurgeri vaginale minime, de culoare maro închis.
• Somnolență.
• Sângerări vaginale.

Tensiunea din sâni, specifică sarcinii, și alte simptome tipice sarcinii, dispar în cazul unei sarcini oprite în evoluție.

Diagnosticarea avortului spontan. Când să consultați un doctor?

Dacă știți că sunteți însărcinată și prezentați oricare din simptomele enumerate mai sus, este necesar să vă adresați medicului ginecolog. Analizele folosite pentru a diagnostica avortul spontan, sarcina oprită în evoluție, dar și alte probleme cu sarcina, sunt:

• Examenul ginecologic (cu valve/specul și tușeu vaginal): Prin examinarea ginecologică se obiectivează existența sângerării vaginale, deschiderea sau scurtarea colului uterin, poziția și dimensiunea uterului, precum și caracteristicile durerii pelvine.
• Ultrasonografia pelvină externă și transvaginală: Aceste investigații sunt esențiale pentru diagnosticarea sarcinii oprite din evoluție. Ecografia transvaginală este investigația standard pentru evaluarea femeilor care prezintă complicații ale sarcinii incipiente. Presupune introducerea unei sonde de dimensiuni mici în interiorul vaginului pentru a verifica localizarea sarcinii și stabilirea evoluției ei (prezența embrionului cu activitate cardiacă).
• Teste de sânge: Aceste teste sunt folosite pentru a determina dacă nivelurile de gonadotropină corionică umană (hCG) și progesteron sunt normale. Valorile normale ale acestor hormoni sunt asociate cu o evoluție normală a sarcinii.

Tratament

În funcție de simptomatologie, există trei opțiuni terapeutice: management de expectativă, tratament medical sau chirurgical. Dacă nu este o sângerare gravă sau o infecție cu avort incomplet, oricare dintre opțiunile enumerate pot fi abordate.

Scopul tratamentului este de a preveni complicațiile post-avort spontan: hemoragia abundentă (sângerarea) și infecția.

În general, organismul elimină țesutul embrionar sau fetal de la sine, mai ales la începutul sarcinii. Dacă hemoragia nu se ameliorează de la sine, este posibil ca resturile trofoblastice să nu se fi eliminat complet, fiind necesar un chiuretaj uterin după avortul spontan pentru îndepărtarea acestora.

În timpul acestei proceduri, medicul dilată canalul cervical cu ajutorul unor dilatatoare uterine de diferite dimensiuni, urmată de evacuarea sarcinii sau a resturilor trofoblastice, prin răzuire mecanică (chiuretaj), prin aspirația conținutului sau ambele.

După procedură, în urma unui avort spontan, pot fi prescrise medicamente pentru a controla sângerarea.

Prevenirea avortului spontan și a complicațiilor fetale

Nu toate avorturile spontane pot fi prevenite. Cu toate acestea, următoarele sfaturi vă pot ajuta la menținerea unei sarcini sănătoase:

• Consultați medicul ginecolog pe întreaga evoluție a sarcinii.
• Evitați alcoolul, drogurile și fumatul.
• Evitați potențialele infecții și afecțiuni.
• Limitați cantitatea de cofeină la cel mult o cană pe zi.
• Luați vitamine prenatale pentru a vă asigura că dumneavoastră și fătul obțineți suficienți nutrienți.
• Optați pentru o dietă echilibrată, cu fructe și legume, și evitați ceaiurile care pot provoca avortul, precum ceaiul negru sau verde. De asemenea, evitați alimentele care rareori provoacă avortul spontan, precum carnea și ouăle crude sau alimentele nepasteurizate.

Avortul spontan nu înseamnă că nu veți concepe din nou în viitor. Menstruația normală, în general, se reia la o lună sau două după avort. Investigațiile suplimentare sunt necesare doar în caz de avorturi recurente (mai mult de două).

Întrebări frecvente despre avortul spontan și sarcina oprită în evoluție

1. Poți rămâne însărcinată după avortul spontan?

   Puteți rămâne însărcinată după două săptămâni de la un avort spontan. Consultați medicul ginecolog pentru a vă asigura că sunteți pregătită pentru o nouă sarcină.

2. După o sarcină oprită din evoluție mai poți rămâne însărcinată?

   În general, puteți rămâne însărcinată după o sarcină oprită din evoluție. Discutați cu medicul dumneavoastră despre perioada de recuperare.

3. Cum îți dai seama de avort spontan?

   Cel mai comun simptom pentru avortul spontan este sângerarea vaginală, care poate fi însoțită de crampe la nivelul abdomenului și dureri de spate.

4. Cum identifici sarcina oprită în evoluție?

   Pentru identificarea sarcinii oprite în evoluție este necesar să consultați un medic pentru a efectua următoarele investigații: examinare ginecologică, ecografie transvaginală și teste de sânge. Sarcina oprită din evoluție la 6 luni este deosebit de rară.

5. Sarcina oprită din evoluție se elimină singură?

   În general, eliminarea sarcinii oprite din evoluție are loc natural, fără să fie nevoie de chiuretaj. Cu cât sarcina este mai mare, cu atât riscul de sângerare crește, așadar, consultați-vă medicul cu privire la metoda de eliminare a țesutului embrionar/fetal pentru a preveni posibilele complicații. Menstruația după sarcina oprită din evoluție își revine la normal în scurt timp.

6. În cât timp se elimină o sarcină oprită din evoluție?

   O sarcină oprită din evoluție se elimină, în general, în câteva zile. În cazuri rare este necesară intervenția medicului dacă eliminarea nu se produce de la sine.

7. Cât durează sângerarea după avortul spontan?

   După avortul spontan, sângerarea vaginală poate dura de la câteva ore până la 2 săptămâni. De obicei, aceasta se oprește după o săptămână.

8. Cât durează avortul spontan?

   În multe cazuri, durează aproximativ două săptămâni până se ameliorează toate simptomele avortului spontan.

9. Cum arată un avort spontan?

   Dacă suferiți un avort spontan, apar sângerări vaginale de culoare maronie sau ocazional, de culoare roz. În cazul unui avort înainte de a 10-a săptămână de sarcină, simptomele se manifestă ca o menstruație abundentă, cu cheaguri. După o perioadă de recuperare, menstruația după avortul spontan își revine la normal.

10. Ce se întâmplă dacă fătul nu mai crește?

    În funcție de cât de avansată este sarcina dvs., medicul decide managementul terapeutic, de aceea este important să efectuați controalele obligatorii în sarcină.

11. De unde știi dacă fătul tău este încă în viață?

    Medicul dumneavoastră va efectua o ecografie care va arăta dacă fătul prezintă activitate cardiacă și mișcări active.

12. Este posibilă pierderea sarcinii fără chiuretaj?

    Avortul spontan fără chiuretaj este întâlnit la aproximativ jumătate dintre femeile care pierd o sarcină.

tags: #pierdere #de #sarcina #prin #radiator