Importanța Păstrării Limbii Materne în Diversitatea Globală

Ziua Internațională a Limbii Materne, marcată anual pe 21 februarie, reprezintă un apel la nivel mondial pentru protejarea și promovarea diversității lingvistice și culturale. Această zi, instituită de UNESCO în 1999 și recunoscută oficial de Adunarea Generală a ONU în 2002, subliniază rolul esențial al limbii materne în educație, dezvoltare și coeziune socială. Limba maternă este mai mult decât un simplu mijloc de comunicare; ea constituie fundamentul formării identității personale și colective, modelând gândirea, exprimarea emoțională și legătura individului cu patrimoniul cultural.

Ediția din 2026 a acestei zile pune un accent deosebit pe implicarea tinerilor în promovarea și revitalizarea limbilor, inclusiv prin utilizarea tehnologiei digitale. Cu toate acestea, realitățile globale actuale prezintă provocări îngrijorătoare în ceea ce privește supraviețuirea multor limbi.

Ce Este Limba Maternă și Rolul Său

Limba maternă este prima limbă învățată în copilărie, limba în care copilul își structurează gândirea și își exprimă emoțiile în mod natural. Ea contribuie decisiv la formarea identității și la integrarea socială.

Limba este instrumentul de bază al comunicării, cu ajutorul căruia ne exprimăm sentimentele și socializăm. Limba este cea mai distinctivă trăsătură a oamenilor. Prima înțelegere a lumii de către un copil, percepția sa asupra existenței, învățarea conceptelor și a abilităților, încep cu limba maternă. Limba maternă are un impact foarte puternic în formarea copilului și un rol important în încadrarea gândirii, emoțiilor și spiritualității sale, pentru că cea mai importantă etapă a vieții, copilăria, este petrecută în amprenta ei.

Când o persoană vorbește limba maternă, se stabilește o legătură directă între inimă, creier și limbă. Un copil își exprimă primele sentimente, fericirea, fricile și primele cuvinte prin intermediul limbii materne. Limba maternă este limba pe care o folosim pentru a gândi, a visa și a simți emoții și tot ea oferă baza pentru învățarea unei alte limbi.

Limbile, prin implicațiile lor asupra identității, comunicării și dezvoltării, reprezintă resurse strategice pentru comunități și state. Protejarea limbilor materne înseamnă protejarea identității culturale și a diversității umane.

Provocări Globale și Tendințe Actuale

Globalizarea, mobilitatea și presiunile socio-economice pot conduce la marginalizarea limbilor minoritare. La nivel mondial, în prezent se vorbesc 7151 de limbi, dintre care 40% sunt în pericol de dispariție. Un indiciu în acest sens este faptul că 90 la sută din totalul celor 6000 de limbi vorbite în lume nu apar nicăieri în internet, nefiind găsite online.

UNESCO susține că jumătate din limbile de pe mapamond sunt pe cale de dispariție. UNESCO reiterează că limbile sunt precum plantele: dacă nu le îngrijești, se ofilesc.

Diversitatea Lingvistică în Context European și Românesc

În Uniunea Europeană, 450 de milioane de cetățeni din 27 de state membre vorbesc 24 de limbi oficiale și scriu în trei tipuri de alfabet. În România, limba oficială națională este limba română, dar există mai bine de 20 de limbi minoritare declarate drept limbi materne.

În cadrul recensământului din 2021, 15.153.198 persoane (cca 91,6 % din respondenți) au declarat limba română drept limbă maternă. Țara noastră este semnatară a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, ratificată prin Legea 282/2007. Prin această aderare, statul român se angajează să păstreze, protejeze și să încurajeze dezvoltarea limbilor minorităților.

Protecția Limbilor Minoritare în România

Guvernul României se implică în asigurarea dreptului individului de a-și păstra și dezvolta liber identitatea etnică, astfel încât să se poată exprima pe deplin în sfera culturii, limbii, religiei, educației și vieții publice. În România sunt 10 limbi minoritare care beneficiază de protecție generală:

• albaneză
• armenă
• greacă
• italiană
• idiș
• macedoneană
• poloneză
• romani
• ruteană
• tătară

Alte 10 limbi beneficiază de protecție sporită:

• bulgară
• cehă
• croată
• germană
• maghiară
• rusă
• sârbă
• slovacă
• turcă
• ucraineană

Pentru informații suplimentare, se recomandă consultarea lucrării „Multilingvism și limbi minoritare în România” de Nicolae Saramandu și Manuela Nevaci.

Educația Multilingvă și Metodele de Predare

Tema Ziua Internațională a Limbii Materne din acest an este „educația multilingvistică - o necesitate în a transforma educația”. Aceasta explorează și dezbate potențialul multilingvismului în transformarea educației dintr-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții și în diferite contexte, precum și facilitarea accesului la educație pentru grupurile de populație care vorbesc limbi nedominante, limbi ale grupurilor minoritare și limbi indigene.

Metodele tradiționale de predare, deși considerate învechite de unii, și-au dovedit utilitatea, în special în predarea unei limbi străine. Metodele moderne, interactive și online, deși eficiente, pot duce uneori la o suprasaturație și la plictiseală. Metoda traducerii, intens criticată în trecut, a reapărut în contextul olimpiadelor școlare și în manualele actuale, demonstrând importanța sa majoră în predarea și învățarea unei limbi străine. Mai mult, la vârste timpurii, este necesar ca profesorii să le traducă elevilor în limba maternă elementele neclare sau să le explice anumite aspecte gramaticale.

În România, documentația specifică, cum ar fi planificările calendaristice, a revenit la conținut total în limba română. Experiența didactică indică necesitatea unui echilibru între metodele moderne și cele tradiționale de predare, cele din urmă dovedindu-se adesea mai de încredere și mai utile, mai ales la clasele cu nivel scăzut de limbă sau la ciclul primar.

Dacă limba maternă este promovată în școală (de exemplu, într-un program de educație bilingv), conceptele, limba și abilitățile de alfabetizare pe care copiii le învață în limba majoritară le pot transfera în limba de acasă. Bilingvismul conferă copiilor avantaje lingvistice, ei prind foarte repede abilitățile de conversație în primii ani la școală. Cunoștințele și abilitățile de alfabetizare ale copiilor se transferă între limbi, de la limba maternă către limba pe care copilul o învață la școală. Copilul se va familiariza cu nuanțele unei limbi, cum să o învețe și să o folosească, iar asta îi va permite să învețe cu ușurință a doua limbă. Ambele limbi se hrănesc reciproc atunci când mediul educațional permite accesul copiilor la studierea lor.

Păstrarea Limbii Materne în Străinătate și Rolul Familiei

Păstrarea limbii materne într-o țară străină nu se întâmplă spontan; este o realizare care necesită angajament și determinare, mai ales din partea familiei. Se recomandă ca limba țării gazdă să fie lăsată pe seama lumii exterioare, iar părinții să vorbească copiilor exclusiv în limba maternă. Utilizarea cărților, desenelor animate, filmelor, serialelor și melodiilor în limba maternă este esențială. Copiilor le place să audă povești din copilăria părinților, despre sărbătorile din țară sau întâmplări de la bunici.

Este recomandată trimiterea copiilor la cursuri și alte tipuri de învățare în limba maternă, precum și comunicarea așteptărilor părinților către profesori. Poetic, limba maternă poate fi descrisă ca o „patrie minunată”, cu o „nuanță aparte”.

Cadrul Legal pentru Studiul Limbii Materne în România

Legislația în vigoare, conform art. 33 din Metodologia privind studiul în limba maternă și al Limbii și literaturii materne, al Limbii și literaturii române, studiul Istoriei și tradițiilor minorităților naționale și al Educației muzicale în limba maternă (10.09.2012), asigură elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, studiul disciplinei Limba și literatura maternă, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, parte a trunchiului comun.

Drepturi și Obligații în Sistemul Educațional

• Orele de Limba și literatura maternă sunt incluse obligatoriu în orarele școlilor unde există cerere pentru studierea limbii materne.
• În școlile cu predare în limba română, unde orele de limbă maternă nu fac parte din norma obligatorie a cadrelor didactice și nu pot fi formate catedre, acestea vor fi retribuite prin plata cu ora.
• După exprimarea opțiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu pe parcursul întregului ciclu de învățământ.
• Este interzisă condiționarea accesului la studiul limbii materne; părinții și elevii optează în mod liber.
• Orice elev, de orice naționalitate, poate studia disciplina Limba și literatura maternă, dacă elevul și părintele/tutorele consideră acest lucru benefic.
• Elevii au dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu, inclusiv de la nivelul grupei de începători.
• Elevii care încep studiul limbii materne mai târziu decât în primul an vor susține un test de evaluare a cunoștințelor de limbă pentru a se stabili nivelul de predare.
• Predarea limbii materne se realizează în baza unor programe specifice sau adaptate.
• Unitatea de învățământ va constitui clasele sau grupele astfel încât să se favorizeze studiul limbii materne.
• La clasele din învățământul primar, orele de limbă maternă vor fi predate, de regulă, de învățători/profesori/institutori care cunosc limba maternă a elevilor.
• În cazul în care nu se poate asigura predarea limbii materne cu personal didactic calificat, orele pot fi predate de absolvenți cu diplomă de bacalaureat, buni cunoscători ai limbii respective, cu dovada cunoașterii prin documente sau testare de specialitate.
• Studierea limbii materne se face pe baza programelor de învățământ aprobate de minister și a manualelor școlare elaborate în baza acestora.
• În cazul în care unele minorități istorice din România nu dispun încă de o limbă normată, literară, acestea au dreptul să studieze în sistemul de învățământ idiomurile în care gândesc și se exprimă.

Diversitatea și multitudinea limbilor reprezintă capitalul cultural al umanității. Dacă nu ne dorim ca viitorul să fie dictat de o monocultură, trebuie să ne îngrijim de propria limbă. Totuși, doar limba maternă nu mai este de ajuns în ziua de astăzi. În lumea modernă dominată de economie, știință și tehnică, majoritatea terminologiilor provin din engleză. De aceea este importantă și justa stăpânire a limbii engleze - ca o a doua limbă universală. Dar această limbă secundară este salutară atunci când ea nu înlocuiește limba maternă. Scopul ar trebui să fie conservarea limbii materne, pe lângă învățarea uneia sau chiar a mai multor limbi străine, și nu amestecarea acestora.

Poate de la anglo-saxoni am putea învăța să ne apreciem propria limbă. Fie și numai din acest motiv ar merita ca astăzi, de ziua mondială a limbii materne, să îi ascultăm mai atent pe lingviști și să ne punem întrebări de genul: cum folosesc eu limba maternă?

tags: #pastrarea #limbii #materne