Perioada sarcinii este un interval de timp în care părinții se pregătesc intens pentru momentul în care își vor strânge pentru prima dată la piept bebelușul. Cu cât venirea pe lume a celui mic se apropie, cu atât părinții încep să se pregătească mai intens și să se lovească de nevoia întocmirii unei liste cu lucruri necesare pentru nou-născut. Pentru că am fost în situația ta și pentru că știm cât de mult ne-a ajutat o listă completă cu necesar nou-născut, am realizat una care să-ți fie de ajutor și ție.
Venirea pe lume a unui bebeluș este un moment unic, emoționant și plin de provocări. Pregătirea din timp a lucrurilor necesare pentru nou-născut te poate ajuta să te simți mai încrezător și mai organizat în primele săptămâni de viață ale copilului. Dar cu atâtea produse disponibile pe piață, este ușor să te simți copleșit. Lista pentru nou-născut nu trebuie să fie copleșitoare; cheia este să te concentrezi pe siguranță, confort și utilitate. Nu este nevoie să ai toate gadgeturile sau cele mai scumpe produse, ci să alegi lucruri care se potrivesc cu nevoile tale și ale bebelușului tău.
Amenajarea spațiului pentru nou-născut
Bebelușul își revendică propriul spațiu în casă, așa că amenajarea unui loc doar pentru el este inevitabilă.
În primele luni, bebelușul stă mai mult în brațe și în pătuț, dar pregătirea casei din timp scade riscul de accidente când începe să se rostogolească și să meargă de-a bușilea. De unde începem dacă avem timp puțin? Prize → colțuri → uși → poartă la scări. La ce să fim atenți când montăm o poartă? Când are sens să ancorăm mobilierul?
Igiena și baia nou-născutului
Băița este momentul de răsfăț zilnic pe care trebuie să i-l oferi bebelușului tău și are un impact extrem de important asupra dezvoltării sale armonioase. Trebuie să ai în vedere achiziționarea de produse special create pentru nou-născuți, delicate cu pielea lor.
Curățarea delicată și atentă este esențială pentru pielea sensibilă a nou-născutului.
Îngrijirea cordonului ombilical
Alcoolul este recomandat pentru toaletarea ombilicului, deoarece este un antiseptic foarte bun. În plus, are efect astringent și ajută la mumificarea bontului. Se recomandă ca la fiecare schimb de pampers și după baie să se facă toaletarea ombilicului cu alcool, și nu cu betadină. Betadina este un produs cu iod, iodul se absoarbe cu mare ușurință prin pielea copilului și în cantități prea mari nu face bine. Atenție, toaletarea se referă în special la șanțul de detașare, zona de unde se va detașa ombilicul. Aceea este o zonă umedă, un mediu în care proliferează germenii și necesită toaletare. Părintele trebuie să învețe unde să șteargă, să nu șteargă numai pielea și partea uscată a bontului, nu acolo se înmulțesc germenii, ci fix în acel șanț, pe care ștergându-l, îl ajuți să se usuce, deci să se vindece mai repede.
Alimentația nou-născutului
Credeai că e simplu să hrănești un bebe? Procesul în sine poate este ușor, însă vine la pachet cu o mulțime de accesorii de care vei avea nevoie.
Statul non-stop la sân nu dăunează nou-născuților și bebelușilor, însă este bine ca ei să aibă un program. Program nu în sensul strict sau absolut al cuvântului, ci mai degrabă, să aibă în vedere o ciclicitate. Nou-născutul trebuie să fie alăptat, apoi stomăcelul să digere laptele, să se odihnească, apoi să își reia acest ciclu.
Dacă mama oferă sânul în continuu, în momentul în care nou-născutul stă la sân, deși nu suge activ, în stomac tot mai ajunge și puțin lapte. Ingestia de lapte în mod continuu, chiar și în cantități mici, implică și componenta de digerare, stomacul fiind astfel solicitat intens.
Compoziția laptelui matern diferă în funcție de momentul suptului. La început, laptele matern este apos și are și conținut ridicat de lactoză, el potolește setea copilului, pentru ca ulterior să devină sățios. Sățietatea laptelui matern este dată de grăsimile din profunzimea glandei, astfel că pe măsură ce se golește sânul, nou-născutul va primi un lapte mai gras, care îl va sătura, oferind senzația de sațietate.
Totodată, perpetuarea cultului plânsului - "îi este foame" - nu ajută. Copilul poate plânge și din alte cauze, poate plânge pentru că îl doare burta, poate că este prea cald, poate îl strânge o hainuță, plânge că i-a amorțit o mânuță, pentru că, da, și lor le pot amorți membrele atunci când stau într-o poziție incorectă sau în aceeași poziție pentru mai mult timp.
Suplimentarea cu lapte praf și scăderea fiziologică în greutate
Primul semn că este nevoie de suplimentarea cu lapte praf este că nou-născutul nu „crește” cum trebuie, nu ia în greutate. În mod normal, nou-născuții au o scădere fiziologică în greutate în primele două, trei zile de după naștere.
Scăderea fiziologică în greutate după naștere apare din cauza pierderilor mai mari decât aportul alimentar, în condițiile în care aportul alimentar este limitat de capacitatea gastrică redusă a nou-născutului.
- Capacitatea gastrică foarte mică nu permite supraalimentarea pentru a compensa pierderile prin:
- eliminare de urină și de materii fecale
- pierderile insensibile la nivelul pielii - pielea are o suprafață foarte mare, iar la nivelul ei se pierd foarte multe lichide.
- lichidele se pierd și prin respirație.
Punând în balanță pierderile și capacitatea gastrică a nou-născutului, este evident că nu se poate ajunge la un echilibru, prin urmare, nou-născutul are această scădere firească în greutate care nu reprezintă motiv de îngrijorare.
După trei, patru zile, treptat, capacitatea gastrică a nou-născutului crește, de regulă cu circa 10 ml pe zi, timp în care și mamei i se instalează lactația într-o cantitate suficientă, iar nou-născutul începe să ia în greutate. Atunci când nou-născutul nu ia în greutate, și nu reușește să își recupereze greutatea de la naștere în aprox. două săptămâni, acesta este un semn că sugarul nu este alimentat suficient. Fie există o hipogalactie - o secreție lactată insuficientă a mamei, fie copilul nu suge corect, fie nu are putere să sugă, nu suge susținut, cauzele sunt multiple.
Alte situații în care este recomandată suplimentarea cu lapte praf ar fi: icter intens, întârzierea instalării lactației, deshidratare nou-născut, hipoglicemia neonatală. În categoriile de risc pentru apariția hipoglicemiei intrând copiii macrosomi (cu greutate mare la naștere), copiii mamelor cu diabet, copiii care nu au crescut suficient în uter - cu întârziere de creștere intrauterină.
În cazul hipoglicemiei la nou-născut, în funcție de valoarea glicemiei, fie se încearcă corectarea cu alimentație prin suplimentarea cu formulă, fie se apelează la perfuzie. În cazul icterului sever, prin hidratarea copilului scade nivelul bilirubinei responsabil de apariția icterului. Orice om deshidratat concentrează componentele sângelui, inclusiv această bilirubină. Bilirubina se elimină prin produsele biologice, dacă nou-născutul nu primește suficient lapte, nu urinează suficient, nu are scaun, deci nu curăță corpul de componentele pe care trebuie să le elimine, astfel încât să depășească icterul neonatal.
Icterul la nou-născuți
Icterul la nou-născut intră în categoria crizelor fiziologice, este normal ca nou-născutul să facă icter. În viața intrauterină există foarte multe globule roșii, eritrocite, din cauza faptului că fătul trăiește într-un mediu de ușoară hipoxie, apoi, după naștere, când se oxigenează bine, el nu mai are nevoie de acești transportori în exces, de eritrocite, astfel ele se distrug în cantitate foarte mare, și eliberează bilirubină care face să apară icterul - colorația în galben a pielii și mucoaselor. Icterul se numește fiziologic tocmai pentru că este normal și pentru că se întâlnește la majoritatea nou-născuților.
Cum știm dacă nou-născutul suge eficient? Semnele deshidratării
Sunt mai multe semne, spre exemplu și mesele prelungite, care durează peste 40 de minute, pot constitui un indiciu că nou-născutul nu mănâncă suficient. În mod normal, un copil trebuie să își termine masa într-un sfert de oră, 20 de minute, acceptat ar fi maxim 40 de minute de stat la sân.
Însă principalul semn că nou-născutul nu suge eficient este că nu a recuperat greutatea de la naștere nici după 2 săptămâni de viață.
În primele zile de viață ale copilului apar semne de deshidratare, concret, pe lângă scăderea în greutate, sunt prezenți și alți indicatori - aspectul copilului cu mucoase și tegumente uscate, nu urinează suficient, urina este concentrată, cu foarte multe săruri. Aici este vorba, de fapt, despre acei urati de care se sperie mămicile și spun că a făcut copilul cu sânge, de fapt “sângele” reprezintă sărurile filtrate în pampers. Pampersul funcționează ca o hârtie de filtru, prin care atunci când trece jetul, el cerne și rămân sărurile la suprafață, având aspect de pilitură de cărămidă. Petele roșiatice sunt în esență, sărurile din urină și înseamnă că bebelușul probabil nu consumă suficiente lichide.
Programul de masă al nou-născutului
Recomandarea este ca bebelușul să fie alăptat la cerere, însă, pe măsură ce trece timpul, mama poate observa că în general, copilul își va face „propriul program de masă” cam la 3 ore.
Să nu uităm însă că la sugar, alăptarea înseamnă acoperirea nevoii de foame și de sete, deopotrivă. A nu se confunda setea cu foamea. Copilul care mănâncă de foame, mănâncă bine, mănâncă la ambii sâni, iar acela este un supt de foame. Între două supturi de foame, în general cam la 2 ore, 2 ore și jumătate, 3 ore, chiar și 4 ore, depinde cât a mâncat anterior, dacă îi mai este sete, poate da semne că ar vrea să fie pus la sân, acela este suptul de sete, fiind foarte scurt ca și durată.
Este important pentru proaspetele mămici să înțeleagă că nou-născutul mănâncă des, îi oferi la cerere, însă alimentația copilului și suzetatul toată ziua la sân sunt două lucruri distincte. Copilul trebuie să aibă și alte „activități”, nu doar statul non-stop la sân, el trebuie să doarmă, să elimine conținutul stomacului, este acea ciclicitate menționată anterior.
Somnul nou-născutului
Acum peste 28 de ani recomandarea medicilor era ca nou-născuții să doarmă pe burtă, atunci toți părinții puneau copiii pe burtă la somn. Ulterior, studiile au scos la iveală că dormitul pe burtă este un factor de risc pentru sindromul morții subite la sugari și că poziția de somn care previne acest accident este pe spate. Copilul doarme pe o saltea dură, dreaptă, bine igienizată, cu sistem de aerisire corect, și nu cu perne, protecții laterale, pături groase în zona feței.
Nu putem exclude punerea copilului pe toate părțile cât timp el este supravegheat de către părinți. Dar nesupravegheat, îl punem preferențial pe spate.
În ceea ce privește prima lună de viață, se recomandă poziția laterală, dar susținută, controlată, pentru a evita riscul ca acel copil care nu știe să se întoarcă singur, să ajungă cu fața în jos către suprafața pătuțului/ a suprafeței pe care este așezat. Teama părinților este că așezat în poziția lateral se va întoarce singur cu fața în jos și se va sufoca, de aceea se insistă pe lateral controlat, care implică acei suporturi ce nu permit copilului să se răstoarne pe burtă. De asemenea, părinții trebuie să supravegheze nou-născutul, fie direct aflându-se în preajma lui, fie indirect prin tot felul de sisteme folosite astăzi - camere video, baby monitor etc.
Când nou-născutul este supravegheat, observat de un părinte, nu este expus riscului. De altfel, în perioadele de veghe, poziția pe burtă este recomandată pentru întărirea și dezvoltarea musculaturii spatelui, a celei din zona cefei, este un fel de kinetoterapie pentru micuț. El își va consolida singur musculatura prin mișcări venite de la sine, pentru că se ridică să privească ori pentru că își schimbă poziția capului.
Igiena zilnică a nou-născutului
Toaleta ochilor, nasului, gurii se face doar dacă este nevoie. De exemplu, nici noi, adulții, nu ne toaletăm ochii zilnic, ne spălăm pe față pur și simplu, lucru pe care îl facem și noi cu sugarul, îl spălăm pe față în timpul băiței.
Tot la baie, de cele mai multe ori copilul strănută, astfel elimină și secrețiile din nas, își curăță deci și nasucul. Părintele intervine și curăță nasul bebelușului doar când este nevoie, fornaie, hârâie, strănută frecvent.
Gurița nou-născutului nu se curăță cu glicerină, glicerina deshidratează mucoasa și se folosește în cazuri concrete. Glicerina este folosită ca și vehicul pentru alte substanțe, spre exemplu, în tratamentul unei stomatite micotice, caz în care se recomandă glicerină cu nistatină. Nistatina acționează asupra ciupercii, dar nistatina pulbere necesită o altă substanță în care să fie suspendată, și acea substanță este glicerina.
Mediul ambiant ideal pentru nou-născut
Temperatura optimă în cameră este între 20 și 22 de grade Celsius. În primele două săptămâni de viață, temperatura poate fi chiar și peste 22 de grade, dar nu mai mult de 24. Literatura de specialitate spune că abia după 2 luni de viață, bebelușul ajunge să aibă un control al temperaturii corpului similar adultului.
Dacă nouă ne este bine și ne simțim confortabil în manecă scurtă la 22 de grade în casă, și pe copil îl îmbrăcăm într-un costumaș subțirel.
Îmbrăcămintea bebelușului
Când vine vorba de haine, regula de bază este: calitate în locul cantității. Bebelușii cresc repede și pot sări peste mărimea 0-1 luni în doar câteva săptămâni. Un număr de 10-15 articole ar trebui să fie suficient pentru a vă descurca în primele săptămâni de viață, până vă stabiliți o rutină și veți putea să vă faceți o imagine clară despre ce tip de îmbrăcăminte preferați: cu capse, cu fermoar, salopete sau din 2 piese.
Curățenia în casă
Cu bebe în casă, trebuie mereu ca totul să fie curat și dezinfectat. Însă trebuie să acordați o atenție sporită produselor folosite și momentului în care alegeți să faceți curățenie. Bebelușii sunt sensibili la mirosuri, așa că sunt de preferat produsele baby friendly, chiar și când vine vorba de curățenia din casă.
Siguranța acasă
În primele luni bebelușul stă mai mult în brațe și în pătuț, dar pregătirea casei din timp scade riscul de accidente când începe să se rostogolească și să meargă de-a bușilea. Se recomandă verificarea prizelor, colțurilor mobilei, ușilor și a porților la scări.
Trusa de prim ajutor pentru nou-născut
Nu este necesar un raft de medicamente și produse de tot felul. Pornim de la produsele de toaletă necesare: părinții au nevoie de alcool sanitar, comprese sterile, ser fiziologic, o pompă de nas sau o sondă de nas cu care să poată fi curățat nasucul.
Dacă copilul nu are scaun - e bine să avem supozitoare cu glicerină, eventual microclisme care sunt mult mai blânde și mai eficiente. Obligatoriu termometru, febra copilului nu se stabilește cu dosul palmei, cu buzele, doar cu termometrul. Indicat ar fi niște supozitoare pentru scăderea febrei.
Sfaturi generale și semne de alarmă
Îngrijirea nou-născutului poate părea o problemă complicată, dar nu trebuie să vă îngrijorați. Încrederea în medic este esențială în îngrijirea nou-născutului! Sănătatea copilului este mai presus de orice, de aceea nu ezitați să întrebați medicul despre orice vă îngrijorează, chiar dacă ar părea ridicol sau fără importanță.
Semnele de alarmă în cazul nou-născuților și bebelușilor includ refuzul alimentației, vărsături frecvente, mirosuri neplăcute, febră, mișcări anormale sau modificări ale scaunului și urinei.
Erupțiile cutanate apar frecvent în primii ani de viață și îți pot crea îngrijorare, mai ales dacă observi mâncărime intensă și leziuni care apar în valuri. Acropustuloza infantilă atrage atenția prin aspectul neobișnuit al pustulelor, dar evoluția rămâne, în majoritatea cazurilor, benignă. Înțelegerea acestei afecțiuni te ajută să reacționezi corect, să reduci disconfortul copilului și să știi când...
Agresivitatea la copii poate crea tensiune în familie și dificultăți la grădiniță sau școală. Lovitul, țipatul sau izbucnirile de furie apar frecvent la anumite vârste, dar pot indica și nevoi emoționale neacoperite. În acest ghid practic găsești pași clari și acțiuni concrete care te ajută să gestionezi agresivitatea copilului tău, cu empatie, consecvență și soluții adaptate vârstei, fără a apela la...
Somatizarea la copii descrie situația în care stresul emoțional se exprimă prin simptome fizice reale, fără o cauză medicală evidentă. Durerile de burtă, durerile de cap sau stările de rău repetate pot semnala anxietate, frică sau presiuni pe care copilul nu le poate formula verbal. În acest articol afli cum recunoști somatizarea, care sunt cauzele frecvente și ce pași practici te ajută să îți susții...
Laringomalacia reprezintă cea mai frecventă cauză de respirație zgomotoasă la nou-născuți și sugari. Sunetul poate îngrijora, mai ales la primele episoade, însă în majoritatea cazurilor afecțiunea are o evoluție favorabilă. Dacă înțelegi ce se întâmplă și ce semne merită urmărite, poți gestiona situația mai ușor acasă și poți ști când este indicat să ceri ajutor medical. Respirația zgomotoasă apare...
Cefalhematomul este o umflătură care apare cel mai des la nou-născuți, de obicei la scurt timp după naștere. Chiar dacă aspectul poate să te îngrijoreze, în majoritatea cazurilor evoluția rămâne favorabilă și nu necesită intervenții speciale. În acest ghid, afli ce înseamnă cefalhematomul, de ce apare, cum îl recunoști, ce opțiuni de diagnostic și tratament există și ce semne ar trebui să te trimită...
Observi o umflătură moale pe capul bebelușului imediat după naștere și te întrebi dacă este normal? Bosa serosanguină apare frecvent la nou-născuți, mai ales după naștere vaginală, și de cele mai multe ori se retrage singură. În rândurile de mai jos găsești informații utile despre ce reprezintă această modificare, de ce apare, cum evoluează și ce poți face concret pentru a-ți îngriji copilul în...