Dr. Mihaela Steriu: Experiențe și Inovații în Medicina Materno-Fetală

Dr. Mihaela Steriu este un medic dedicat, a cărui carieră este marcată de numeroase povești de succes și de o abordare empatică față de pacientele sale. Una dintre acestea este Alina, o mămică fericită care a adus pe lume doi băieți sănătoși sub îndrumarea doamnei doctor la Maternitatea MedLife Medical Park București. Alina o descrie pe dr. Steriu drept un "om de aur" și un "înger păzitor", subliniind talentul său de a fi alături de mame în momentele cruciale ale maternității.

Experiența Alinei cu dr. Steriu a început acum 10 ani, la recomandarea nașei sale, care la rândul ei a beneficiat de serviciile doctoriței. Prima naștere, a lui Luca, a avut loc pe 30 iulie, după un travaliu de opt ore. Deși inițial programată pentru 28 iulie, nașterea a fost amânată cu două zile la recomandarea medicului. Nașterea naturală a decurs perfect, cu intervenția unei anestezii epidurale, iar momentul în care Luca a fost așezat la pieptul mamei a fost descris ca "unic, magic, inedit".

Prima sarcină a Alinei a fost marcată de două episoade cu risc de avort spontan. În ciuda analizelor inițial bune, problemele apărute au fost gestionate cu succes datorită intervenției și tratamentului administrat de dr. Steriu, care a fost alături de ea la spital. Această experiență a consolidat legătura dintre mamă și medic, Alina declarând că dr. Steriu i-a fost ca un "pansament pe rană".

Fericirea și încrederea dobândite în urma primei nașteri au determinat-o pe Alina să aleagă din nou echipa dr. Steriu pentru a doua sarcină. Pe 16 septembrie 2024, a venit pe lume cel de-al doilea băiat, Amos, tot prin naștere naturală. De data aceasta, Alina a fost mai relaxată, beneficiind de un tratament preventiv recomandat de dr. Steriu pentru a evita emoțiile și grijile din prima sarcină. A apreciat sprijinul soțului, care a fost prezent și în sala de nașteri, și a moașei Manuela Moraru, o prezență constantă și reconfortantă la ambele nașteri.

Dr. Steriu, cu o experiență de aproape 30 de ani în medicină, a gestionat și cazuri complexe, precum sarcina Alinei, care a fost afectată de COVID-19 cu o lună înainte de naștere. Medicul a explicat că boala poate avea consecințe asupra creșterii fetale, dar în acest caz, prin monitorizare atentă și ecografii repetate, sarcina a fost dusă la termen cu succes. De asemenea, a subliniat importanța implicării tatălui în procesul nașterii, menționând că momentul tăierii cordonului ombilical este unul profund emoționant și semnificativ pentru bărbați.

Medicina Materno-Fetala și Reproducerea Asistată

Centrul de Medicină Materno-Fetală și Reproducere Umană Asistată din cadrul MedLife, condus de Dr. A. B. C. A., reunește o echipă de specialiști dedicați, inclusiv dr. Roxana Bohiltea, dr. Constantinescu Gheorghe, dr. Constantin Roxana, dr. Caliopia Parfene, dr. Mirela Popa și dr. B. Aceștia colaborează pentru a oferi cele mai bune soluții în domeniul ginecologiei și medicinei reproductive.

Dezvoltarea unui organism nou începe cu fertilizarea, procesul prin care gametul masculin și cel feminin se unesc pentru a forma zigotul. Pornind de la acest principiu, au fost dezvoltate diverse tehnici de reproducere asistată pentru cuplurile infertile sau subfertile. Acestea includ:

• Inseminarea artificială
• Inducerea ovulației multiple
• Fertilizarea in vitro (IVF)
• Injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului (ICSI)
• Crioprezervarea gametilor și a embrionilor
• Donarea de gameti sau de embrioni
• Mama purtatoare

Fiecare tehnică are un principiu specific, indicații clare, un protocol de lucru, o durată determinată și o rată de succes proprie, prezentând avantaje, dezavantaje și costuri diferite. Scopul principal este obținerea unor sarcini normale, iar o abordare multidisciplinară este esențială pentru diagnosticarea precoce și prevenția bolilor cu determinism genetic.

Screeningul Prenatal și Testarea Genetică

Medicina materno-fetală a înregistrat progrese semnificative, punând accent pe identificarea și gestionarea timpurie a eventualelor probleme. Dr. Mihaela Steriu explică:

„Tendința actuală este să mutăm principalul screening ecografic în trimestrul I, în intervalul 12 săptămâni - 13 săptămâni și 6 zile. În această fereastră putem exclude anomalii fetale incompatibile cu viața, putem evalua cordul fetal și semnele sugestive de anomalii cromozomiale, cum ar fi absența osului nazal sau translucența nucală crescută.”

Pe lângă evaluarea ecografică, protocoalele internaționale recomandă și dublu testul.

Testul RUNA: Analiza ADN-ului Fetal Liber

Testul RUNA analizează ADN-ul fetal liber din sângele matern, oferind informații despre riscul de trisomii 13, 18 și 21, precum și alte anomalii cromozomiale, în funcție de varianta aleasă. Testul este disponibil în două variante:

• Varianta de bază: verifică trisomiile majore.
• Varianta extinsă: detectează microdeleții și alte anomalii cromozomiale de până la 7 megabaze.

Microdelețiile, cum ar fi cele din sindromul DiGeorge (microdeleția de pe cromozomul 22), pot avea efecte considerabile asupra dezvoltării fetale, cauzând defecte de boltă palatină, probleme de înghițire, hipocalcemie, imunitate scăzută și întârzieri în dezvoltarea neuropsihică.

Avantajele Testului RUNA

Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului RUNA este precizia sa înaltă:

• Valoarea de diagnostic pentru trisomia 21 este de 99,8%.
• Valoarea de diagnostic pentru trisomiile 13 și 18 este de 99,7%.

Aceste cifre sunt comparabile cu cele obținute prin amniocenteză.

Timpul scurt de obținere a rezultatului, doar 5 zile lucrătoare, permite consilierea rapidă a pacientei și, dacă este necesar, efectuarea amniocentezei pentru confirmarea diagnosticului. Testul RUNA poate identifica și sindroame genetice rare, care altfel ar putea rămâne nedepistate până la vârste mai înaintate.

Dr. Steriu a exemplificat un caz în care testul RUNA a indicat sexul feminin, în timp ce ecografia sugera sex masculin. Amniocenteza a confirmat sindromul Klinefelter (XXY), o afecțiune care, în lipsa testării genetice, putea rămâne nedepistată până la pubertate.

Beneficii ale Testului RUNA pentru Mamă

Testul RUNA poate contribui la depistarea unor probleme ascunse la mamă. Dr. Mihaela Steriu a relatat cazul unei paciente cu test RUNA pozitiv pentru trisomia 21, dar cu amniocenteză normală. Investigarea ulterioară a relevat un cancer de sân în stadiu incipient, tratat cu succes după naștere. Situații similare au condus la descoperirea altor neoplazii, precum cancer pulmonar sau hepatic.

Testul RUNA oferă, de asemenea, informații despre riscul de preeclampsie, o afecțiune cu o incidență de 1 la 40 de sarcini. În cazul unei fracții fetale sub 6%, se ia în considerare o problemă de placentație, iar tratamentul recomandat este Aspenter 150 mg.

Când se poate efectua Testul RUNA?

Testul RUNA poate fi solicitat la MedLife începând cu săptămâna a zecea de sarcină și nu necesită repetare în aceeași sarcină. Dr. Steriu atrage atenția asupra unor concepții greșite, precum efectuarea testului doar pentru aflarea sexului copilului sau credința că acesta înlocuiește ecografia și testarea biochimică. Testarea non-invazivă se completează cu aceste investigații pentru o evaluare completă a sănătății sarcinii.

Asigurarea sănătății sarcinii implică efectuarea unor teste și analize prenatale pe parcursul celor 9 luni. Un alt aspect important este evaluarea riscului tromboembolic, care crește în timpul sarcinii și necesită o abordare preventivă individualizată.

tags: #dr #steriu #mihaela #amniocenteza