Pe măsură ce societatea românească a evoluat social și economic, s-a constatat o creștere a nevoii de consultare a unui psiholog sau consilier psihologic. Această tendință este accentuată în special în rândul angajaților din companii mari și multinaționale, unde stresul la locul de muncă a devenit o constantă.
În România, majoritatea persoanelor care apelează la un specialist în sănătate mintală se confruntă cu probleme legate de suprasolicitarea profesională, combinate cu stresul provenit din viața cotidiană sau problemele personale. Un stereotip persistent în societatea românească este asocierea mersului la psiholog cu existența unei tulburări psihice grave, reflectat în mentalitatea „Nu merg la psiholog, pentru că nu sunt nebun”.
„Stereotipul care încă persistă în România este acela că a merge la psiholog sugerează sau spune explicit că există o tulburare - «Nu merg la psiholog, pentru că nu sunt nebun» este consecinţa acestui stereotip”, explică prof. dr. Dragoş Iliescu de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Decizia de a apela la un psiholog este caracteristică generațiilor actuale, însă este privită de o mare parte a societății românești prin prisma stereotipului menționat. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că alegerea unui astfel de specialist este o dovadă de maturitate și un pas constructiv către o funcționare sănătoasă.
„Da, în mod clar a apela la un psiholog când te simţi stresat sau blocat într-o anumită stare este de fapt o dovadă de maturitate şi arată interesul omului de a vrea să funcţioneze cât mai sănătos şi constructiv. Există şi acum percepţia că dacă mergi la psiholog trebuie să ai mari probleme psihice, însă aceasta este de fapt o falsă concepţie, care te poate face să te adânceşti şi mai mult în problemele pe care le ai deja”, explică psihologul Delia Bebi.
Mulți dintre cei care aleg să apeleze la un psiholog sunt influențați de experiențele pozitive ale persoanelor din cercul lor de cunoștințe sau apropiați. Observând îmbunătățirea stării acestora, ei se documentează despre beneficiile ședințelor de consiliere și renunță la ideile preconcepute.
„Mulţi care apelează la psiholog au văzut în cercul lor de cunoştinţe sau apropiaţi alte persoane care au făcut asta deja, observă că se simt mai bine şi atunci se gândesc să încerce şi ei. Cu siguranţă, se şi documentează despre ce implică aceste şedinţe de consiliere şi aflând despre beneficii renunţă la ideile preconcepute care s-au vehiculat.”
Stresul și burnout-ul în mediul corporativ
Psihologul Delia Bebi identifică două probleme principale întâlnite la persoanele care lucrează în corporații: stresul perceput și starea de burnout.
„În corporaţii se lucrează cu termene limită, există presiuni asupra angajatului să performeze cât mai bine şi într-un timp cât mai scurt, toate acestea favorizează apariţia stresului şi senzaţia de a fi copleşit de evenimente. Din perspectiva mea de fostă corporatistă pot să înţeleg ce consum psihic există la nivelul angajatului atunci când nu ştii să îţi gestionezi stresul într-un mod sănătos. La toate acestea se adaugă şi dificultatea de a găsi un echilibru între job şi viaţa personală”, adaugă ea.
Industria bancară, în special funcțiile de top management și băncile mari, pot reprezenta medii de lucru cu un nivel ridicat de stres. Andreea Voinea, director de resurse umane în cadrul BCR, subliniază importanța abordării prompte a subiectului stresului și nevoia unui specialist.
„Din perspectiva unui profesionist în resurse umane, managementul stresului e un subiect care ne preocupă şi îl monitorizăm permanent, în special prin prisma controalelor periodice la medicina muncii, precum şi a incidentelor pe care ni le semnalează colegii. În sectorul bancar, 70-80% din angajaţi sunt femei, cele mai multe dintre ele în segmentul de vârstă 35-45 ani. Prin urmare, multe dintre ele sunt la muncă bancheri şi acasă mame.”
Directorul de HR al BCR sugerează că organizațiile ar putea beneficia de prezența unui psiholog organizațional care să ofere consiliere angajaților.
„Organizaţiile ar putea beneficia de psiholog organizaţional care să ofere consiliere psihologică colegilor care au nevoie.”
Voinea atrage însă atenția asupra modului de implementare a acestui beneficiu, astfel încât angajații să nu se simtă inhibați, considerând că acest aspect rămâne o abordare delicată în societatea românească.
„Din perspectiva confidenţialităţii, cred că cel mai bine însă ar fi ca aceste servicii să fie prestate de persoane terţe, nu persoane care sunt angajate ale organizaţiei. Un astfel de suport ar fi mai uşor de acceptat de colegii care au nevoie şi s-ar simţi mai confortabil din punctul de vedere al confidenţialităţii. Noi, de exemplu, facilităm accesul la astfel de servicii prin intermediul furnizorului nostru de servicii medicale. Colegii pot apela la aceste servicii în strictă confidenţialitate”, explică directorul de resurse umane al BCR.
Integrarea psihologului în companii: Beneficii și perspective
Profesorul Dragoş Iliescu susține ideea prezenței psihologilor în companii, subliniind că aceștia sunt interlocutori credibili pentru management și angajați.
„Psihologii sunt prezenţi în companii deja de mult timp şi sunt interlocutori credibili ai managementului şi angajaţilor - până la urmă cea mai mare parte a pachetului de activităţi arondate funcţiei de resurse umane se desfăşoară cu metodele ştiinţelor comportamentale, în principal metodele psihologiei, iar o parte semnificativă din angajaţii de resurse umane şi consultanţii de HR sunt psihologi.”
Specialistul ridică întrebarea dacă ar trebui să existe o normă în oferirea sprijinului psihologic formal, suportat de companii. El consideră că acest lucru este o chestiune de normalitate, spre care societatea se va îndrepta.
„Eu cred că şi aceasta este o chestiune de normalitate şi că mai devreme sau mai târziu vom ajunge acolo. Companiile responsabile fac deja asta - recunosc faptul că presiunile de la locul de muncă au un aport semnificativ în generarea unor probleme de ordin psihologic pentru angajaţii lor. Chiar ignorând responsabilitatea etică în astfel de situaţii, sunt destule companii care pe baza unor calcule mercantile recunosc faptul că este mai eficient din punctul de vedere al costurilor să ajute angajaţii să treacă peste aceste probleme decât să aibă repercusiuni la nivel individual şi organizaţional şi din acest motiv investesc în psihologi care să discute astfel de aspecte cu angajaţii care au nevoie de sprijin”, spune profesorul.
Delia Bebi consideră că rolul psihologului ar trebui să devină o normă la nivelul companiilor, un concept deja implementat în Occident, cu efecte pozitive asupra climatului profesional.
„Cred cu tărie acest nou concept, care în Occident s-a implementat deja şi pot să vă spun că are efecte miraculoase asupra întregului climat profesional. Odată ce un angajat şi-a echilibrat stările, va produce acest efect de domino şi cei cu care el va intra în contact vor prelua în diferite grade din energia lui pozitivă. Ar fi o revelaţie la nivel social să se introducă şi la noi aceste idei. Momentan, în România la nivelul corporate se promovează mai degrabă ideea de coaching, care este foarte OK, doar că nu se focalizează neapărat pe om la nivelul profund, ci doar la suprafaţă, deci nu este suficientă.”
Adevăruri greu de acceptat despre psihologia de cuplu cu invitat psiholog Radu Leca
Strategii pentru gestionarea stresului la locul de muncă
Andreea Voinea, directorul de resurse umane de la BCR, subliniază o serie de măsuri pe care angajatorii le pot lua pentru a sprijini angajații în gestionarea stresului.
„De exemplu, pentru a crea flexibilitate, lucru din ce în ce mai valorizat în ziua de azi, am apelat la programe de lucru flexibile - adică ore flexibile de începere şi finalizare a zilei de lucru - şi teleworking. Astfel de soluţii au fost extrem de bine preluate de organizaţie şi productivitatea chiar a crescut. Pentru colegii care au avut perioade îndelungate de stres şi au nevoie de o pauză mai consistentă, am introdus posibilitatea de a-şi lua o vacanţă mai lungă pentru a-şi reîncărca bateriile”, explică Voinea.
Nevoia vizitelor la psiholog este în creștere, în special în rândul generației millennials, care este predispusă să facă parte din corporații și să caute sprijin specializat pentru problemele cu care se confruntă. Aceste probleme, considerate în trecut cazuri de „nebunie”, sunt acum abordate cu mai multă deschidere.
Studiile citate de publicația britanică GraziaDaily indică o creștere a frecvenței vizitelor la psiholog în rândul generației millennials. Această generație este înclinată atât spre cariere în corporații, unde salariile pot fi atractive, cât și spre contactarea de specialiști pentru rezolvarea problemelor personale.
Sfaturi pentru o comunicare eficientă cu copiii (principii aplicabile și în relațiile profesionale)
- Înlocuiește interdicția cu condiționarea pozitivă: În loc să spui „nu ai voie”, oferă o alternativă condiționată. De exemplu, în loc de „Nu te uita la desene animate”, spune „Da, te poți uita la desene animate imediat după ce mănânci”.
- Pune accent pe aspectele pozitive: Formulează cerințele în mod constructiv, exprimând ce îți dorești. De exemplu, „Am nevoie să te speli pe dinți înainte să îți iei ghiozdanul și să pleci” în loc de „Nu mai pierde timpul și grăbește-te să nu întârzii la școală”. Laudă eforturile depuse de copil atunci când acționează corect.
- Implică copilul în procesul de disciplină: Inițiază un dialog deschis, bazat pe întrebări, pentru a înțelege nevoile copilului și a găsi soluții reciproc avantajoase.
- Încurajează identificarea și verbalizarea emoțiilor: În loc să blamezi copilul pentru emoțiile negative, invită-l să le exprime verbal, folosind formulări precum „mă simt furios pentru că…” sau „mă simt dezamăgit…”.
- Creează un mediu confortabil și sigur: Evită reacțiile punitive sau țipetele atunci când copilul plânge. Demonstrează calm și echilibru. Este important ca el să știe că are dreptul să greșească, să fie supărat sau să simtă diverse emoții fără a fi pedepsit, menținându-și sentimentul că este iubit necondiționat.