Metforminul, cunoscut sub denumirea comercială Siofor, este un medicament oral utilizat în principal pentru tratamentul diabetului zaharat tip 2. Acesta aparține clasei de medicamente numite biguanide și acționează prin îmbunătățirea sensibilității organismului la insulină și prin reducerea producției de glucoză la nivel hepatic. Pe lângă indicația sa principală, metforminul este utilizat și în afara etichetei (off-label) pentru tratamentul sindromului ovarelor polichistice (SOP), o cauză frecventă de anovulație și infertilitate la femei.
În contextul sarcinii, rolul metforminei este complex și necesită o abordare nuanțată, bazată pe recomandaările medicale specifice.
Utilizarea Sioforului în Diabetul Zaharat Tip 2
Indicațiile principale pentru utilizarea Sioforului includ tratamentul diabetului zaharat tip 2, în special la pacienții supraponderali, atunci când dieta și exercițiile fizice nu reușesc să asigure un control metabolic satisfăcător. La adulți, Siofor poate fi utilizat ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antidiabetice orale sau cu insulină. La copiii cu vârsta peste 10 ani sau adolescenți, Siofor poate fi, de asemenea, folosit în monoterapie sau în asociere cu insulina.
Studiile au demonstrat că tratamentul cu clorhidrat de metformină ca primă linie terapeutică, la pacienții adulți supraponderali cu diabet zaharat tip 2, poate reduce complicațiile diabetului.
Dozaj și Administrare
Doza uzuală de inițiere pentru adulți cu funcție renală normală (RFG ≥ 90 ml/min) este de 500 mg sau 850 mg clorhidrat de metformină, administrată de 2-3 ori pe zi, în timpul sau după masă. Doza trebuie ajustată în funcție de nivelul glucozei din sânge după 10-15 zile, o creștere ușoară a dozei putând îmbunătăți toleranța gastrointestinală.
Doza maximă recomandată de clorhidrat de metformină este de 3 g zilnic, administrată în 3 prize. Pentru pacienții care necesită doze mai mari (2-3 g/zi), se poate înlocui administrarea a 2 comprimate de 500 mg cu un comprimat de Siofor 1000 mg.
În asociere cu insulina, doza de început de metformin este de 500 mg sau 850 mg de 2-3 ori pe zi, dozajul insulinei fiind ajustat pe baza concentrației de glucoză din sânge.
La vârstnici, dozajul trebuie ajustat în raport cu funcția renală, necesitând analize frecvente ale acesteia.
La copii și adolescenți (peste 10 ani), doza inițială este de 500 mg sau 850 mg o dată pe zi. Doza maximă zilnică recomandată este de 2 g, administrată în 2-3 doze.
Modul de administrare implică înghițirea comprimatelor întregi, cu apă, în timpul sau după masă. Comprimatele cu eliberare prelungită, datorită liniei mediane, pot fi rupte, dacă este necesar.
Contraindicații și Precauții
Sioforul este contraindicat în caz de:
- Hipersensibilitate la substanța activă sau la excipienți.
- Acidoză metabolică acută (acidoză lactică, cetoacidoză diabetică), precomă diabetică.
- Insuficiență renală severă (RFG < 30 ml/min).
- Afecțiuni acute ce pot altera funcția renală (deshidratare, infecții severe, șoc).
- Afecțiuni ce pot determina hipoxie tisulară (insuficiență cardiacă decompensată, insuficiență respiratorie, infarct miocardic recent, șoc).
- Insuficiență hepatică, intoxicație acută cu alcool, alcoolism.
Acidoza lactică este o complicație rară, dar gravă, care necesită atenție deosebită. Riscul este crescut în caz de deteriorare a funcției renale, boli cardiorespiratorii, sepsis, deshidratare, consum excesiv de alcool, insuficiență hepatică, diabet zaharat insuficient controlat, cetoza, repaus alimentar prelungit și utilizarea concomitentă a altor medicamente care pot cauza acidoză lactică.
Funcția renală trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului și periodic după aceea. Metformina este contraindicată la pacienții cu RFG < 30 ml/min și administrarea sa trebuie întreruptă temporar în prezența afecțiunilor care influențează funcția renală.
Funcția cardiacă este un alt factor important. Pacienții cu insuficiență cardiacă cronică stabilă pot beneficia de metformină, cu monitorizare regulată. Metformina este contraindicată în insuficiența cardiacă acută și instabilă.
Substanțele de contrast iodate utilizate în proceduri imagistice pot duce la nefropatie și acumulare de metformină. Administrarea metforminei trebuie întreruptă înainte de procedură și reluată după cel puțin 48 de ore, cu reevaluarea funcției renale.
În cazul intervențiilor chirurgicale, tratamentul cu metformină se întrerupe și se reia după cel puțin 48 de ore, cu funcție renală stabilă.
Alte precauții includ continuarea regimului alimentar, monitorizarea periodică a testelor de laborator pentru diabet și prudență în asocierea cu alte antidiabetice care pot cauza hipoglicemie.
Metforminul în Sarcina și Fertilitate
Sarcina
Diabetul necontrolat în timpul sarcinii este asociat cu un risc crescut de anomalii congenitale și mortalitate perinatală. Datele limitate privind utilizarea metforminei la femeile însărcinate nu indică un risc crescut de anomalii congenitale. Totuși, tratamentul de primă linie pentru diabetul în timpul sarcinii este insulina, pentru a menține nivelul glicemiei cât mai aproape de normal și a reduce riscul de malformații fetale.
Dacă o pacientă intenționează să rămână însărcinată sau este deja gravidă, se recomandă ca diabetul să nu fie tratat cu metformină, ci cu insulină.
În ciuda acestor recomandări, unele surse sugerează că metforminul este, în general, considerat sigur de administrat în timpul sarcinii, fie pentru diabetul tip 2, fie pentru SOP. Medicii pot recomanda continuarea tratamentului cu metformin dacă acesta era deja inițiat înainte de sarcină. De asemenea, metformina poate fi prescrisă femeilor cu risc crescut de a dezvolta diabet gestațional, pentru a reduce acest risc.
Alăptarea
Metformina se excretă în laptele matern. Deși nu au fost observate reacții adverse la nou-născuți/copii alăptați, datele disponibile sunt limitate, prin urmare, alăptarea nu este recomandată în timpul tratamentului cu metformină. Decizia de a întrerupe alăptarea trebuie să ia în considerare beneficiul alăptării versus riscul potențial.
Fertilitatea
Studiile pe animale nu au arătat afectarea fertilității la doze de metformin de până la 600 mg/kg/zi. În contextul sindromului ovarelor polichistice (SOP), metforminul poate juca un rol important chiar înainte de concepție, ajutând la reglarea ovulației și crescând șansele de a rămâne însărcinată. PCOS poate îngreuna concepția prin cicluri menstruale neregulate sau absente. Metformina poate îmbunătăți rata ovulației. Chiar și după concepție, metforminul poate reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2.
Studiile au indicat că dozele mici de metformin pot îmbunătăți rata sarcinii, în special la pacientele care urmează tratament FIV fără SOP, cel mai probabil prin scăderea rezistenței la insulină.
Diabetul gestațional în sarcină: diagnostic, tratament și noi tehnologii | Mass General Brigham
Interacțiuni Medicamentoase
Utilizarea concomitentă cu alcool etilic nu este recomandată, crescând riscul de acidoză lactică.
Substanțele de contrast iodate necesită întreruperea temporară a tratamentului cu metformină.
Asocierile care necesită precauții includ:
- Medicamente care afectează funcția renală (AINS, inhibitori COX-2, inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor de angiotensina II, diuretice) - necesită monitorizarea atentă a funcției renale.
- Medicamente cu activitate hiperglicemiantă (corticosteroizi, simpatomimetice) - pot necesita ajustarea dozei de metformină și monitorizarea frecventă a glicemiei.
- Transportori de cationi organici (OCT) - inhibitorii (verapamil, cimetidină etc.) sau inductorii (rifampicină) pot afecta eficacitatea și eliminarea metforminei, necesitând prudență și eventual ajustarea dozei.
Reacții Adverse
La începutul tratamentului, cele mai frecvente reacții adverse sunt de natură gastrointestinală: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și pierderea apetitului. Acestea dispar, în majoritatea cazurilor, spontan, prin administrarea medicamentului în timpul sau după masă și prin creșterea treptată a dozei.
Reacții adverse rare pot include:
- Tulburări metabolice și de nutriție: Acidoza lactică (foarte rară), scăderea absorbției intestinale a vitaminei B12 (în caz de utilizare pe termen lung, putând duce la anemie megaloblastică).
- Tulburări ale sistemului nervos: Modificarea gustului (frecvent).
- Tulburări gastro-intestinale: Foarte frecvente la începutul tratamentului.
- Tulburări hepatobiliare: Valori anormale ale testelor funcției hepatice, hepatită (foarte rare), remisive la întreruperea tratamentului.
- Afectiuni cutanate: Eritem, prurit, urticarie (foarte rare).
În mai 2020, FDA a recomandat eliminarea de pe piață a unor comprimate de metformină cu eliberare prelungită din SUA, din cauza prezenței unui posibil agent cancerigen.
