Deşi bolile sistemului imunitar sunt mai rare în cazul copiilor, comparativ cu alte afecțiuni, faptul că acestea nu sunt diagnosticate şi tratate la timp reduce drastic calitatea şi durata vieţii. Diagnosticul este întârziat deoarece mulţi pediatri sau alţi medici specialişti nu recunosc simptomele specifice acestor boli. În multe cazuri, se ajunge chiar până la decesul copilului înainte ca acesta să primească diagnosticul, lucru care poate fi prevenit printr-o mai bună informare, atât a medicilor de familie, cât şi a părinţilor, primii care ar putea observa anumite semne îngrijorătoare.
Situația Imunologiei Pediatrice în România
Medicul specialist în alergologie şi imunologie, Dr. Alexis Virgil Cochino, a subliniat că în România numărul cazurilor cu boli ale sistemului imunitar nu este cunoscut cu exactitate. Cu toate acestea, doar în Bucureşti, la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, au fost diagnosticaţi şi trataţi, în ultimii cinci ani, peste 300 de copii cu artrită juvenilă (estimările fiind de peste 500 de cazuri la nivel naţional), peste 25 de copii cu imunodeficienţe, 20 cu lupus şi 20 cu dermatomiozită.
Centrele regionale dedicate imunologiei pediatrice sunt localizate în Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Târgu Mureş şi Constanţa. Principala problemă cu care se confruntă medicii este lipsa medicilor pediatri specializaţi în imunologie sau reumatologie. Această lipsă de personal calificat, alături de fondurile insuficiente alocate pacienţilor, contribuie la dezvoltarea slabă a specialităţilor de reumatologie şi imunologie pediatrică în România. Universităţile nu pregătesc cadre medicale în aceste domenii, ceea ce determină, implicit, un număr crescut de diagnostic greşit.
Dr. Cochino a comparat situația din România cu cea din Anglia, unde, într-un singur centru, erau mai mulți medici specializați în imunologie pediatrică decât în întreaga țară la noi.
Înțelegerea Sistemului Imunitar
Dr. Alexis Cochino a explicat că sistemul imunitar este o rețea foarte complexă de celule și molecule, caracterizată prin capacitatea de comunicare între componentele sale și abilitatea de a distinge între propriul organism și agenții externi.
Sistemul Imunitar Înăscut (Nespecific)
Acesta este sistemul imunitar primar, prezent și la organismele inferioare din punct de vedere evolutiv. El este capabil să detecteze prezența unei particule străine în organism, dar nu poate identifica cu exactitate natura acesteia. Prin urmare, sistemul imunitar înnăscut folosește mecanisme de apărare cu acțiune largă, numite „arme cu efect mai larg”. Avantajul acestor mecanisme este viteza de activare, însă dezavantajul constă în lipsa specificității, ceea ce poate duce la afectarea țesuturilor proprii, manifestată prin inflamație, febră, durere și roșeață.
Sistemul Imunitar Specific (Adaptativ)
Acest sistem este capabil să recunoască cu înaltă specificitate agentul patogen (agresorul). Avantajul său major este că inițiază un atac bine țintit, minimizând daunele asupra țesuturilor sănătoase. Totuși, dezavantajul sistemului adaptativ este timpul necesar pentru producerea „armelor” specifice, care poate dura zile. În absența sistemului imunitar înnăscut, un atac rapid al patogenilor ar putea duce la boli grave sau chiar deces.
Dr. Cochino a subliniat că, deși mecanismele imunitare sunt complexe și încă nu pe deplin înțelese, genetica joacă un rol esențial în echilibrul imunitar al organismului.
Factorii care Influentează Sistemul Imunitar
Genetica și Individualitatea Răspunsului Imun
Bazele sistemului imunitar sunt moștenite genetic. Cu toate acestea, modul în care sistemul imunitar specific își formează „armele” este individualizat. Astfel, răspunsul imunitar la un anumit agent patogen poate diferi ușor de la o persoană la alta.
Importanța Expunerii Timpurii
Dr. Cochino a evidențiat importanța întâlnirii timpurii cu agenții patogeni și alergenii. O expunere anterioară la anumiți microbi poate oferi protecție împotriva dezvoltării bolii la vârsta adultă. De asemenea, faptul că adulții răcesc mai rar decât copiii nu este neapărat o dovadă a unui sistem imunitar mai puternic, ci mai degrabă a gradului său de „experimentare” prin expuneri repetate în copilărie.
Stilul de Viață și Igiena
Toți factorii legați de stilul de viață influențează starea generală de sănătate și funcționarea sistemului imunitar. Dr. Cochino a discutat despre teoria conform căreia igiena excesivă ar putea contribui la creșterea incidenței bolilor alergice. El a explicat că organismul uman găzduiește un număr imens de microbi, care, în condiții normale, se află într-un echilibru. Intervenția agresivă asupra acestei populații microbiene, chiar și prin substanțe dezinfectante, poate perturba acest echilibru, favorizând proliferarea anumitor tulpini microbiene care pot deveni patogene.
„Lumea noastră este o lume a microbilor, a bacteriilor și a virusurilor, nu a oamenilor. Nu avem cum să eliminăm toți microbii și să rămânem fără ei. Mai mult decât atât, o parte dintre bacterii nu doar că nu ne fac rău, dar ne aduc și beneficii”, a precizat medicul.
Stresul și Impactul Său
Deși stresul poate avea un efect benefic asupra capacităților cognitive în anumite limite, excesul său poate afecta negativ funcționarea sistemului imunitar. Mecanismele prin care stresul influențează imunitatea sunt complexe și greu de delimitat de alte efecte negative asupra sănătății.
Măsurarea și Evaluarea Sistemului Imunitar
Este dificil de cuantificat activitatea sistemului imunitar în mod global, deoarece acesta este o rețea dinamică, ce își modifică constant caracteristicile în funcție de nevoi. Majoritatea măsurătorilor în imunologie se referă la reacții specifice la anumiți stimuli. De asemenea, microbii și chiar organismul uman evoluează genetic, ceea ce face dificilă o evaluare statică a imunității.
Rolul Nutriției și al Vitaminelor
Alimentația - Pilonul Imunității
După genetică, alimentația este considerată cel mai important factor pentru un sistem imunitar sănătos. Nutrienții din alimentație furnizează elementele de bază necesare funcționării sistemului imunitar și a țesuturilor organismului. O alimentație de slabă calitate, săracă în nutrienți, afectează direct imunitatea.
Dr. Cochino a subliniat că organismul renunță treptat la sistemele considerate neesențiale atunci când resursele scad din cauza unei alimentații deficitare. Sistemul imunitar poate ajunge, în timp, să fie considerat neimportant de către organism, dacă aportul de nutrienți este insuficient.
Vitamina C și Rolul Său Antioxidant
Vitamina C este populară datorită prezenței sale în fructe și legume și rolului său de antioxidant. Procesele metabolice din organism, inclusiv cele din celulele imunitare, se bazează pe reacții de oxidare și reducere, echilibrate de substanțe pro-oxidante și antioxidante. Vitamina C joacă un rol important în menținerea acestui echilibru.
Vitamina D și Importanța Sa
Vitamina D a redevenit un subiect de interes, în special în contextul pandemiei de coronavirus. Studiile în desfășurare în România evaluează statusul vitaminei D la nivel populațional. Recomandările privind suplimentarea cu vitamina D s-au modificat, deoarece stilul de viață modern, cu mai puțin timp petrecut în aer liber, necesită o doză mai mare de vitamina D decât cea considerată suficientă în trecut.
Studiile din țările nordice indică necesarul de vitamina D inclusiv la adulți, variind între 1.000-2.000 UI/zi și 8.000 UI/zi, în funcție de vârstă. Deși expunerea la soare este benefică, medicii atrag atenția asupra riscului de cancer de piele. Se recomandă expunerea la soare în ore rezonabile, progresiv și pentru un timp moderat, pentru a asigura un echilibru al vitaminei D și o sănătate generală bună.
În România, există un program național de evaluare a statusului vitaminei D la copii, care permite o măsurare gratuită anuală. Persoanele cu piele mai pigmentată și cele în vârstă au o sinteză mai scăzută a vitaminei D la nivelul pielii.
Alergiile Alimentare Întârziate în Pediatrie
Dr. Alexis Virgil Cochino, medic primar pediatrie, medic specialist alergologie și imunologie clinică, a explicat în ce situații alergiile alimentare întârziate au constituit cauza pentru diverse afecțiuni și simptome în practica sa. Utilizarea testului Imupro a permis identificarea unei liste restrânse de cauze alimentare la pacienții cu boli digestive sau cutanate, ceea ce a condus la ameliorarea sau chiar dispariția simptomelor prin reglarea regimului alimentar.