Maternitatea Bucur, o componentă exterioară a Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan, dispune de o structură complexă, incluzând trei secții de obstetrică-ginecologie, o secție de neonatologie și o secție de anestezie și terapie intensivă. Echipa medicală este formată din opt medici primari obstetrică-ginecologie, toți cu competență în ecografie obstetricală și ginecologică, șase dintre ei având atestate în medicină materno-fetală, precum și alte specializări precum Planificare Familială, Fertilizare in Vitro, Colposcopie, Laparoscopie, Ginecologie Oncologică și Histeroscopie.
Cazuri tragice și consecințe legale
Un eveniment tragic a avut loc în noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2009, la Maternitatea Bucur, unde un bebeluș a suferit arsuri grave. Agenția MEDIAFAX a intrat în posesia unor fotografii care documentau starea micuțului, fotografii confirmate de avocatul părinților, Beatrice Comăniceanu, și care urmau să fie depuse ca probe în procesul intentat Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan”.
În urma anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, pe 4 iunie, trimiterea în judecată a moașei Emilia Baron, precum și a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din București, pentru vătămare corporală gravă din culpă.
Bebelușul a necesitat multiple intervenții de transplant de piele la Spitalul „Grigore Alexandrescu”. Ca urmare a anchetei administrative, contractul de muncă al asistentei medicale responsabile de supravegherea incubatorului a fost desfăcut, iar salariile și indemnizațiile șefului Secției neonatologie și ale asistentei șefe au fost reduse cu zece la sută timp de trei luni.
Asistenta Emilia Baron a fost condamnată la trei luni de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de trei ani. Magistrații Curții de Apel au confirmat această sentință și au dispus, de asemenea, ca Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan”, subordonat Maternității Bucur, să plătească o amendă penală de 300.000 de lei. Inginerii responsabili de buna funcționare a incubatorului au primit, de asemenea, amenzi penale.
Părinții bebelușului, care a suferit intervenții chirurgicale plastice și transplanturi de piele, vor fi despăgubiți de către asistenta și spital cu suma de 200.000 de euro.
Problema abandonului copiilor în maternități și secții de pediatrie
Pe lângă cazurile de neglijență, problema copiilor abandonați în maternități și secții de pediatrie este una persistentă. De exemplu, în județul Buzău, anul trecut, 50 de copii au fost abandonați în maternități și secții de pediatrie. Deși angajații DGASPC au intervenit pentru evaluarea situațiilor și acordarea de sprijin, în 50 de cazuri mamele nu au putut fi convinse să își păstreze copiii. Dintre aceștia, 41 au fost abandonați în maternitate, iar 9 în secțiile de pediatrie. În primele luni ale acestui an, au fost abandonați încă cinci copii, iar în alte trei cazuri consilierii DGASPC au reușit să convingă familiile să îi ia acasă, oferind consiliere psihologică și monitorizare.
Situația din județul Constanța
Județul Constanța se confruntă, de asemenea, cu un număr semnificativ de copii abandonați. Conform datelor DGASPC Constanța, în medie, aproximativ 19 copii sunt abandonați lunar în unitățile sanitare din județ: 8 în maternitate, 6 în secțiile de pediatrie și 5 în alte secții. La data de 21 iunie 2005, în unitățile sanitare din județ erau abandonați 45 de copii. Cifrele variază în funcție de sursa statistică (DGASPC, Spitalul Județean, DSPJ), indicând o problemă complexă de colectare și centralizare a datelor.
Dr. Popescu Mirceni, inspector cu Asistența Mamei și Copilului al DSPJ, subliniază că „numărul de copii abandonați în spital a fost întotdeauna mare”, ajungând la începutul anului la 60 de copii în spital.
Multe mame fug din spital imediat după naștere, uneori la jumătate de oră, alteori după câteva zile, adesea fără acte de identitate. Copiii abandonați provin din mame minore, din relații pasagere, familii dezorganizate, dar și din mame care nu doresc să își asume responsabilitatea. În mod paradoxal, mulți dintre acești copii sunt sănătoși la naștere, dar riscul de a contracta infecții în spital crește odată cu prelungirea perioadei de spitalizare.
Cazul Nasuf și alți copii din Medgidia
Un exemplu elocvent este cel al lui Nasuf, un băiat de aproape 3 ani, abandonat în Spitalul Județean Medgidia. De la vârsta de 6 luni, casa lui a fost spitalul, unde a dezvoltat un retard psihomotor din cauza spitalizării prelungite. Fratele său mai mic a fost, de asemenea, abandonat în același spital. În Spitalul Municipal Medgidia se aflau, la un moment dat, 10 copii părăsiți, inclusiv doi gemeni oarbe și alți copii cu diverse afecțiuni medicale.
Copiii abandonați, în special cei sub 1 an, prezintă un risc major pentru viața lor. Majoritatea provin din mame minore, care au prima sarcină la vârste fragede, uneori 13-14 ani, în special în comunitatea romă. Acești copii necesită plasament la asistent maternal, dar sistemul se confruntă cu blocaje financiare și administrative.
Probleme legislative și administrative
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stipulează proceduri clare pentru identificarea și gestionarea cazurilor de abandon. Totuși, aplicarea legii întâmpină dificultăți:
- Întârzieri în proceduri: Verificările privind identitatea mamei, necesare pentru înregistrarea copilului, se finalizează rar în termenul legal de 30 de zile.
- Blocajul plasamentului: Criza financiară afectează programul de asistență maternală, ducând la creșterea numărului de copii în spital.
- Înregistrarea nașterii: Copiii a căror părinți nu au certificat de naștere se confruntă cu proceduri judiciare complexe și costisitoare, iar dacă înregistrarea depășește 15 zile, se aplică amenzi. Copiii fără certificat de naștere nu beneficiază de alocație și asistență medicală gratuită, practic „neexistând” din punct de vedere legal.
- Lipsa coordonării: Datele privind copiii abandonați diferă între instituțiile implicate (DGASPC, spitale, DSPJ), indicând o lipsă de coordonare și centralizare a informațiilor.
Soluții propuse și necesitatea intervenției
Specialiștii subliniază că programul de asistență maternală este „singura soluție” pentru copiii abandonați, dar acesta necesită finanțare adecvată și o implementare eficientă. Se propune, de asemenea, ca dreptul la alocații să fie condiționat de îngrijirea copilului, iar părinții care își abandonează copiii în spital după ce aceștia nu mai necesită tratament să fie obligați să suporte costurile de spitalizare.
Situația este agravată de faptul că unii părinți își abandonează copiii în spital, dar ulterior îi recuperează pentru a beneficia de alocații, iar apoi îi aduc din nou bolnavi, creând un ciclu vicios. Aceste cazuri, deși nu sunt strict de abandon, reprezintă o povară pentru sistemul medical și social.
În ciuda dificultăților, există și finaluri fericite, precum cazul unui băiețel care, după 10 luni, și-a regăsit tatăl și a plecat acasă. Aceste cazuri, însă, sunt rare și subliniază necesitatea unor soluții sistemice pentru protecția copiilor vulnerabili.
tags: #maternitatea #bucur #copii #abandonati