Statisticile actuale ne avertizează că aproape jumătate din mamele minore sub 15 ani din Uniunea Europeană aparțin României. În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru a deveni mame, afirmație certificată de frecvența complicațiilor legate de sarcină, naștere sau făt/nou-născut în astfel de situații.
Situația alarmantă a mamelor minore în România
România se confruntă cu o problemă socială gravă și persistentă: numărul mare de mame minore. Aceste tinere, aflate încă în perioada de formare, se confruntă cu provocări imense, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional și social.
Date statistice îngrijorătoare
Potrivit datelor oficiale, România deține cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană. Anul trecut, aproape 700 de fete mai mici de 15 ani au născut. În 2022, au fost înregistrate 746 de nașteri la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, iar alte 1.286 de nașteri la mame care aveau 15 ani. Deși România contribuie cu doar 4,59% la totalul nașterilor din UE, procentul nașterilor din mame sub 18 ani ajunge la 28,14%, iar procentul celor provenind de la mame sub 15 ani este de 44,17%. Fenomenul este asociat cu o mortalitate infantilă crescută.
„Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin”, arată datele unui studiu calitativ realizat de Salvați Copiii România. „Copiii cu copii sunt la același nivel, chiar cu ușoară tendință de creștere. Din păcate, în UE, România are cel mai mare număr de fete sub 15 ani care devin mame. În perioada 2018-2022 au fost aproape 3700 de fete aflate în situația aceasta și 41.000 de adolescente sub 18 ani, care au devenit mame.”
Cazuri concrete și extreme
Mama primului copil născut în România anul acesta a fost o adolescentă de 15 ani din județul Mureș. Un studiu realizat de UNICEF și Asociația SAMAS a descoperit o tânără care, la 19 ani, a născut deja șase copii, indicând o primă sarcină la vârsta de 13 ani. Există și cazuri documentate la nivel internațional de fete extrem de tinere care au devenit mame, precum Hilda Trujillo din Peru (8 ani și 7 luni), o fetiță din Columbia (8 ani și 5 luni), Mum-Zi din Nigeria (8 ani și 4 luni), Griselda Acuna din Columbia (8 ani și 2 luni), Zulma Guadalupe Morales din Mexic (8 ani) și Yelizaveta Gryshchenko din URSS (6 ani). Cel mai șocant caz este cel al Linei Medina din Peru, care a născut la vârsta de 5 ani și 7 luni.
Cauzele și factorii de risc ai sarcinii la vârste fragede
Fenomenul nașterilor la vârsta școlarizării obligatorii este cauzat de o serie de factori complecși, interconectați.
Lipsa comunicării și a suportului familial
Unul dintre factorii principali invocați este lipsa comunicării în familie, fie din considerente religioase, fie pentru că părinții se simt depășiți de provocare, nu-și dau seama ce au de transmis sau, pur și simplu, nu le pasă. Nesupravegherea tinerelor prin plecarea în străinătate a părinților este, de asemenea, corelată cu sentimentul fetelor că nu sunt iubite în familie.
Dezavantajul socio-economic și educațional
Numărul cazurilor este cu atât mai mare cu cât nivelul educației este mai scăzut. Adolescente care provin din familii cu istoric social și educațional precar, unde lipsesc chiar și acte de identitate și nimeni nu are un loc de muncă constant, sunt predispuse la eșec școlar. Mai mult, familiile pot ajunge să profite de pe urma ajutoarelor sociale și a alocațiilor primite de fetele de abia intrate în pubertate, încurajându-le să facă alți copii pentru a obține mai mulți bani de la stat.
Abuzul sexual și mediul violent
Fetele fug de acasă din cauza violenței sau a abuzurilor și ajung victime. Partenerii, fie de aceeași vârstă, fie cu 15-20 de ani mai mari, provin adesea din aceleași comunități defavorizate (sate izolate, fără acces la servicii sociale sau medicale), chiar din anturajul familiei adolescentei, au trăit într-un mediu violent, localizat în zone cu infracționalitate ridicată, șomaj sau prostituție.
Cauzele și efectele sarcinii la adolescente 👨⚕️
Soluții și măsuri necesare
Abordarea acestui fenomen complex necesită o intervenție multidirecțională, implicând sistemul medical, educațional, autoritățile și societatea civilă.
Rolul sistemului medical și al planificării familiale
Personalul medical din maternități trebuie format pentru a interveni în prevenirea recurenței sarcinilor la minore. Este urgentă disponibilitatea gratuită a metodelor contraceptive de lungă durată în fiecare maternitate, cu acordul mamei și al tutorilor în cazurile sub 16 ani, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită. De asemenea, personalul medical trebuie să fie mai bine pregătit privind răspunsul, raportarea și referirea abuzurilor sexuale asupra minorelor.
Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Cu toate acestea, tinerele mame din zone rurale și defavorizate se confruntă cu lipsa accesului sau acces limitat la servicii medicale și la informare privind planificarea familială și educația sexuală. Deficitul vizează atât resursa umană, cât și infrastructura.
Importanța educației sexuale și afective
Educația pentru sănătate, inclusiv educația sexuală, reprezintă o componentă esențială pentru a schimba aceste statistici. În mediul rural și în comunitățile izolate, este cea mai mare nevoie de o rețea de medicină școlară funcțională, de educație sexuală și de servicii de planificare familială. PNRR a prioritizat acest aspect.
Lipsa unei educații sexuale adecvate determină adolescente să învețe despre viața sexuală de pe internet, din surse necontrolate. Participarea la cursuri de „educație sanitară”, care implică acordul părinților, nu pune bariere curiozității firești a adolescenților.
Psihoterapeuții subliniază importanța discuțiilor despre sexualitate încă de la vârste fragede, prin povești terapeutice sau basme, jocuri și activități introductive. Copiii acceptă mai ușor temele discutate în grup, realizând că nu sunt singuri cu o anumită problemă.
Sprijin social și intervenția autorităților
Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acorde o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19. Profesioniștii deplâng absența preocupărilor pentru acest fenomen și lipsa măsurilor reale din partea statului, atât sprijin concret, cât și programe de prevenție.
Centrele maternale oferă servicii sociale, ajutând tinerele să decidă dacă au capacitatea de a merge mai departe, oferă suport pentru continuarea cursurilor școlare sau pentru găsirea unui loc de muncă, timp în care copilașul este supravegheat. Specialiștii consideră că introducerea educației sexuale în școli ar scădea considerabil numărul mamelor minore.
Cauzele și efectele sarcinii la adolescente 👨⚕️
Filme și documentare care abordează tema
Filmul „Mame tinere” (Jeunes Mères), distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes 2025, prezintă nucleul a cinci vieți fragile și puternice, unite de dragostea pentru copiii lor și dorința unui viitor mai bun. Regizorii belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne au ales să filmeze chiar în centrul matern care i-a inspirat, punând reflectorul pe realitatea românească a celui mai mare număr de mame minore din Europa.
Documentarul ceh „Caught in the Net” („În plasa prădătorilor sexuali”) a fost proiectat la Festivalul de Film Astra de la Sibiu, ilustrând pericolele online pentru adolescente.