Letonii s-au pronunţat în proporţie de 78,25 la sută împotriva transformării rusei în cea de-a doua limbă oficială a ţării în cadrul unui referendum naţional organizat sâmbătă. Conform rezultatelor parţiale publicate de Comisia electorală, doar 21,49 la sută dintre alegători au votat pentru instaurarea limbii ruse ca a doua limbă oficială, conform rezultatelor obţinute de la aproape două treimi din centrele de vot. Rata participării la vot a fost de 69,23 la sută din alegători.
Referendumul a evidențiat diviziunea societății letoniene în ceea ce privește statutul limbii ruse. Unii cetățeni, precum Alexis Ievdokumovs, consideră că societatea este divizată în două clase, una cu drepturi integrale și alta cu drepturi violate, iar partea letoniană aruncă adesea o stare de vinovăție asupra părții ruse.
Pentru etnicii letoni, referendumul a fost perceput ca o încercare de a atenta la independența lor, câștigată după o perioadă de ocupație sovietică. Mulți letoni asociază limba rusă, limba oficială a fostei Uniuni Sovietice, cu foștii ocupanți și manifestă o mare neîncredere față de Rusia, temându-se de influența Moscovei în Letonia prin minoritatea vorbitoare de limbă rusă.
"Este o problemă de identitate națională, ceea ce explică de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic și au participat în număr atât de mare", a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.
Limba Letonă: Origine și Caracteristici
Limba letonă (latviešu valoda) este o limbă baltică de est, aparținând ramurii balto-slave a familiei de limbi indo-europene. Vorbită în regiunea baltică, letona este una dintre cele două limbi baltice care au statut oficial, cealaltă fiind lituaniana.
Letona și lituaniana au păstrat multe trăsături ale morfologiei substantivelor a proto-indo-europenei. Totuși, fonologia și morfologia verbelor prezintă inovații, iar letona este considerată mai inovatoare decât lituaniana.
Structura Gramaticală și Fonetică
Gramatica letonă reprezintă un sistem clasic indo-european cu flexiune și derivare bine dezvoltate. Accentul principal al cuvântului, cu câteva excepții, cade pe prima silabă.
Letona nu are articole gramaticale; rolul acestora este îndeplinit de flexiunea adjectivelor. Limba dispune de două genuri gramaticale (masculin și feminin) și două numere (singular și plural). Substantivele, adjectivele și participiile declinabile au șapte cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, instrumental, locativ și vocativ. Există trei clase de conjugare în letonă.
Scrierea în letonă utilizează alfabetul latin, adaptat cu caractere specifice pentru a reprezenta sunete particulare. Ortografia veche a fost o adaptare a ortografiei germane, iar în perioada medievală, multe cuvinte din germana de jos, precum și din limbile finnice (livonă și estonă), au fost împrumutate în letonă.
Pronunția în letonă poate fi dificilă pentru vorbitori non-nativi, limba având tonalități unice și o varietate de sunete specifice. Consoanele înșiruite se asimilează regresiv în sonoritate, iar consoanele pot fi lungi sau scurte. Ocluzivele și fricativele dintre două vocale scurte sunt prelungite.
Situația Lingvistică în Letonia Contemporană
După restabilirea independenței în 1991, Letonia a adoptat o nouă abordare a educației lingvistice. Limba letonă este limba maternă pentru aproximativ 71% din populația țării, în timp ce rusa este prima limbă pentru 27% dintre letoni.
Există aproximativ 1,3 milioane de vorbitori nativi de letonă în Letonia și peste 100.000 în străinătate. Populația imigrantă și minoritară din Letonia este de aproximativ 700.000 de persoane, incluzând ruși, belaruși, ucrainieni și polonezi.
Integrarea Minorităților și Politicile Educaționale
Statisticile indică o creștere treptată a numărului de non-nativi fluenți în letonă. Într-un sondaj realizat în 2009, 56% dintre participanții rusofoni au declarat că vorbesc bine letona, procentul crescând la 64% în rândul generației tinere (17-25 de ani). Fluența în limba letonă este considerată necesară pentru diverse profesii și cariere.
Cu toate acestea, au existat și tensiuni legate de politicile lingvistice. Un grup de experți ai ONU a cerut Letoniei să clarifice restricțiile impuse de noua lege a educației privind folosirea limbilor minorităților, considerând că acestea ar putea fi discriminatorii. Conform noii legi, începând din 2025, letona va fi singura limbă folosită în învățământ în toate centrele școlare și preșcolare.
Experții ONU au atras atenția că procesul de aprobare a legii nu a inclus participarea efectivă a minorităților afectate, iar legea ar putea încălca drepturile omului și însemna "practic eliminarea" limbilor minorităților din sistemul educațional.
În replică, Misiunea Permanentă a Letoniei pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva a susținut că măsurile adoptate nu intră în conflict cu normele internaționale.
Verificarea Cunoștințelor Lingvistice în Învățământ
Orașul Daugavpils, al doilea ca mărime din Letonia și cu o numeroasă comunitate rusofonă, a fost un exemplu în acest sens. Centrul Lingvistic de Stat a intervievat profesori pentru a verifica nivelul de cunoaștere a limbii letone. În unele cazuri, inspecțiile au dus la modificarea programelor de lucru ale profesorilor sau chiar la plecări.
Potrivit Centrului Lingvistic de Stat, 200 de profesori din Daugavpils au fost testați, iar doar doi au prezentat un nivel insuficient de cunoaștere a limbii letone. Procesul de testare a stârnit nemulțumiri în rândul populației, dar Centrul Lingvistic de Stat consideră că acționează corect, verificând toți profesorii, indiferent de etnie, conform actelor normative.
Directoarea unei școli din Daugavpils a regretat pierderea unor profesori calificați, inclusiv a celor care predau discipline artistice, subliniind că procesul educațional continuă, dar cu dificultăți.
Limba Lituaniană: O Rudă Apropiată
Limba lituaniană (lietuvių kalba) este o limbă baltică de est, vorbită majoritar în Lituania, fiind limba oficială a țării și una dintre limbile oficiale ale UE. Sunt aproximativ 2,8 milioane de vorbitori nativi în Lituania și aproximativ 1 milion în alte părți ale lumii.
Limba lituaniană este strâns legată de limba letonă, deși cele două nu sunt inteligibile reciproc. Lituaniana este o limbă conservatoare din punct de vedere gramatical și fonologic, păstrând caracteristici arhaice.
Sistemul de scriere lituanian folosește alfabetul latin, completat cu diacritice. Limba este puternic flexionară, cu două genuri gramaticale pentru substantive și trei pentru adjective, pronume, numerale și participii. Substantivele se declină în șapte cazuri gramaticale.