Alăptarea la sân a unui nou-născut prematur reprezintă o provocare complexă, atât pentru mamă, cât și pentru personalul medical, comparativ cu cea a unui bebeluș născut la termen și sănătos. Inițial, acești copii pot fi separați de mamele lor din cauza imaturității, iar cei mai mici necesită adesea terapie intensivă, nefiind capabili să sugă singuri. Cu toate acestea, posibilitatea hrănirii naturale nu este eliminată.
Definiția și statisticile nașterilor premature
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un copil prematur se naște înainte de încheierea săptămânii de gestație 37. În Polonia, nașterile premature reprezintă între 7% și 16% din totalul nașterilor.
Laptele matern: O sursă esențială de nutriție și protecție
Laptele matern este cea mai bună sursă de nutriție pentru un copil născut prematur, oferind o protecție imunitară crucială. Copiii hrăniți cu lapte matern se îmbolnăvesc mai rar, iar rata mortalității este mai mică. Laptele matern este adaptat nevoilor specifice ale mamei și bebelușului, acționând și ca un medicament.
Compoziția laptelui matern pentru prematuri
În primele săptămâni după naștere, laptele matern al mamei unui copil prematur este mai bogat în calorii, lipide, proteine, sodiu, cloruri, potasiu, fier și magneziu, comparativ cu laptele produs pentru un copil născut la termen.
Producția de lapte matern la mamele prematurilor
Mamele copiilor prematuri se pot îngrijora cu privire la cantitatea de lapte produsă. Organismul începe să producă lapte în jurul săptămânii 16 de sarcină, iar lactația se instalează după eliminarea placentei. Producția de lapte depinde de stimularea sânilor, care, în mod normal, este realizată de bebeluș, dar poate fi stimulată eficient și cu ajutorul unei pompe de sân.
Rolul oxitocinei
Secreția insuficientă de oxitocină, cunoscută și ca „hormonul îmbrățișărilor”, poate crea dificultăți în procesul de alăptare.
Colostrul: Primul „medicament” al nou-născutului
Colostrul, primul lapte produs de mamă, este o substanță extrem de valoroasă, bogată în anticorpi și elemente esențiale pentru creștere. Chiar și cei mai mici nou-născuți ar trebui să primească câteva picături de colostru pe cale orală pentru a activa sistemul gastrointestinal și a stimula maturarea.
Administrarea laptelui matern la nou-născuții prematuri
Deși nou-născuții prematuri nu pot suge direct la sân la început, aceștia pot primi lapte matern. Inițial, laptele este administrat printr-o sondă direct în stomac.
Stimularea sânilor și extragerea laptelui
Stimularea sânilor trebuie începută cât mai curând posibil după naștere, fie manual, pentru a obține colostru, fie cu ajutorul unei pompe de sân. Personalul medical, în special moașele, pot oferi sfaturi utile în acest sens. O pompă de sân electrică este recomandată pentru extragerea regulată și frecventă a laptelui.
Îngrijirea de tip Kangur
Îngrijirea de tip Kangur, cunoscută și sub numele de „contact piele pe piele”, implică apropierea bebelușului de mamă sau tată. Această metodă este benefică pentru stabilitatea metabolică, respiratorie și emoțională a bebelușului, contribuind la o creștere mai rapidă și la un somn mai bun. Chiar și copiii născuți cel mai prematur pot beneficia de această îngrijire, dacă starea lor este stabilă.
Dezvoltarea abilităților de hrănire la prematuri
Bebelușii prematuri nu își pot coordona respirația cu suptul și înghițitul, abilități care se formează în jurul săptămânii 33-34 de gestație. Medicul evaluează pregătirea bebelușului pentru a se hrăni singur.
Suplimentarea laptelui matern
După câteva săptămâni, laptele matern poate să nu mai fie suficient din punct de vedere caloric, proteic, calciu și fosfor. De aceea, majoritatea copiilor născuți prematur primesc suplimente de lapte matern fortificat pentru a compensa eventualele deficiențe.
Importanța alăptării la sân pentru prematuri
Nașterea prematură nu ar trebui să fie un motiv de renunțare la alăptarea la sân. Laptele matern oferă beneficii nutriționale și imunitare superioare, protejând copilul de infecții și ajutându-l să ia în greutate mai rapid. De asemenea, hormonii, enzimele și factorii de creștere din laptele matern contribuie la dezvoltarea sistemelor digestiv și nervos. Laptele matern este mai ușor digerabil decât formula, previne tulburările pulmonare și scade riscul enterocolitei necrozante.
Compoziția specifică a laptelui matern pentru prematuri
Laptele mamei care a născut prematur conține mai multe proteine, grăsimi, sodiu, fier, clor și mai puțină lactoză comparativ cu laptele mamelor care au născut la termen. Totodată, prezintă un nivel mai ridicat de antioxidanți și agenți anti-infecțioși, care întăresc sistemul imunitar imatur al copilului născut prematur.
Digerabilitatea și beneficiile digestive
Laptele matern este mai ușor de digerat decât formula, previne tulburările pulmonare și scade riscul apariției enterocolitei necrozante.
Potențialul deficit de minerale
Pe de altă parte, laptele matern al mamelor cu nașteri premature poate conține mai puține minerale, crescând riscul de rahitism.
Metode de hrănire și adaptare la sân
Alăptarea la sân a bebelușului născut prematur depinde de vârsta de sarcină și greutatea la naștere. Bebelușii sub 1000-1500 grame la naștere nu au reflexul de deglutiție dezvoltat și vor primi lapte matern prin sondă în primele zile.
Îngrijirea specială a prematurilor
Bebelușii născuți la o vârstă gestațională mică necesită îngrijire specială și monitorizare permanentă, fiind adesea ținuți în incubatoare. În această perioadă, alăptarea la sân este dificilă, dar mama poate folosi pompa de sân pentru colectarea laptelui.
Metoda Kangur și pregătirea pentru alăptare
Prima încercare de punere la sân poartă numele de „metoda Kangur”. Aceasta presupune purtarea bebelușului la pieptul mamei. Specialiștii consideră că un copil cu greutatea peste 1800 grame la naștere este capabil să sugă eficient, după evaluarea capacității de supt și înghițire.
Monitorizarea cantității de lapte
Este indicat să se cântărească bebelușul înainte și după supt pentru a monitoriza cantitatea de lapte primită. Dacă nu a supt suficient, se poate completa cu lapte administrat prin gavaj sau seringă.
Stimularea lactației înainte de alăptare
Pentru ca prematurul să beneficieze de laptele mai gras, medicii recomandă mulgerea sânilor înainte de alăptare. În timpul suptului, este importantă susținerea spatelui, umerilor și capului prematurului, precum și a sânului mamei. Poziționarea corectă și prinderea eficientă a sânului de către sugar sunt esențiale.
Igiena în procesul de alăptare
Igiena este crucială, mai ales în cazul unui copil prematur. Este vitală spălarea riguroasă a mâinilor cu apă și săpun timp de minim 20 de secunde, urmată, eventual, de utilizarea dezinfectantului. Tăierea unghiilor lungi este, de asemenea, recomandată.
Igienizarea sânilor
Nu există un consens clar privind igienizarea sânilor înainte de colectarea laptelui pentru prematuri. Pentru copiii născuți la termen, se recomandă igiena generală, fără spălarea excesivă a sânilor.
Tehnici de extragere a laptelui matern
Una dintre cele mai folosite tehnici este tehnica Marmet. Colostrul, lichidul de aur, poate fi extras eficient cu mâna și colectat în recipiente sterile. După 2-3 zile, se instalează lactația (lactogeneza II), caracterizată prin modificări ale sânilor.
Gestionarea întârzierii lactației
În cazul în care lactația întârzie sau nu are loc, se recomandă consultarea unui consultant în lactație. Odată cu instalarea lactației, se așteaptă modificări semnificative ale aspectului și cantității de lapte extras.
Utilizarea pompei de sân
O pompă de sân bună ajută la extragerea eficientă a laptelui fără a produce durere. O pompă electrică, preferabil cu două cupe pentru pomparea simultană a ambilor sâni, este ideală pentru stimularea lactației. În lipsa acesteia, mulsul manual este o alternativă viabilă.
Stimulente de lactație
În caz de producție insuficientă, se pot folosi stimulente de lactație, precum ceaiuri, capsule sau prafuri din plante (fenicul, schinduf, anason, moringa).
Relaxarea în timpul pompajului
Este importantă găsirea unei poziții confortabile și relaxante în timpul pompajului, ascultând muzică sau vizionând ceva plăcut. Evitarea pozițiilor incomode și a masajului agresiv al sânilor este esențială pentru conservarea energiei.
Beneficiile generale ale laptelui matern
Laptele matern este un aliment complet, conținând toți nutrienții și apa necesari copilului în primele 6 luni de viață. Anticorpii din laptele matern protejează bebelușul de alergii și infecții, ajută la dezvoltarea optimă a creierului și este ușor de digerat. Alăptarea la sân favorizează legătura specială dintre mamă și copil.
Beneficii pentru mamă
Alăptarea contribuie la recuperarea greutății după sarcină, ajută uterul să revină la dimensiunea normală și reduce riscul de cancer de sân și ovarian, precum și de osteoporoză.
Recomandările OMS și UNICEF
Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, diversificarea după această vârstă și continuarea alăptării până la 2 ani. Alăptarea ar trebui inițiată în prima oră după naștere, iar hrănirea să fie la cerere.
Îngrijirea sânilor pentru alăptare
Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de alăptare și curățarea sânilor și areolelor mamare doar cu apă călduță sunt recomandate. Crema cu lanolină poate preveni iritarea mameloanelor.
Gestionarea "furiei laptelui"
Pentru a evita "furia laptelui" (întărirea sânilor, durere, lipsă de lapte, febră), se recomandă aplicarea de comprese calde înainte de alăptare și golirea eficientă a sânilor cu o pompă. Compresele reci pot fi aplicate după mulgere.
Tipuri de lapte matern
Laptele matern variază în compoziție în funcție de vârsta bebelușului și momentul zilei:
- Colostrul: Produs în primele trei zile, bogat în anticorpi și IgA, ajută la prevenirea alergiilor și intoleranțelor, contribuie la maturarea intestinului și previne infecțiile oculare.
- Laptele de tranziție: Produs până în a doua săptămână, are un conținut mai mare de proteine, calciu și sodiu la mamele prematurilor.
- Laptele matur: Produs după a doua săptămână, cu o compoziție variabilă.
- Laptele de dimineață: Mai bogat în lipide.
- Laptele de la începutul alăptării: Mai multă apă, proteine și lactoză pentru a satisface setea.
- Laptele de la sfârșitul suptului: Mai bogat în grăsimi și principii nutritive pentru a satisface foamea.
Poziții de alăptat
Alegerea unei poziții confortabile este esențială pentru o experiență relaxantă. Printre pozițiile recomandate se numără:
- Poziția leagăn: Bebelușul este susținut de brațul mamei, cu capul la nivelul sânului.
- Poziția mingii de fotbal: Bebelușul este așezat lateral, pe șoldul mamei, cu capul lângă sân. Potrivită pentru mamele operate cezarian sau cu mameloane plate.
- Poziția culcat: Ideală pentru alăptarea pe timpul nopții.
- Poziția placă: Mama stă pe spate, iar bebelușul este așezat deasupra ei. Potrivită după cezariană.
Alimente care stimulează lactația
Alimentele bogate în vitamine (D, K, complexul B), calciu și fier sunt indicate:
- Terci de ovăz
- Usturoi (cu moderație)
- Semințe de fenicul
- Alimente bogate în proteine (carne slabă, ouă, fasole, linte, pește - cu excepția speciilor nerecomandate)
- Legume verzi (varză kale, spanac, salată verde)
Alimentele de evitat includ cele cu cafeină, anumite lactate, condimente, fructe citrice, kiwi, ananas, prune și legumele care cauzează gaze (ceapă, varză, broccoli, conopidă).
Depozitarea și păstrarea laptelui matern
- La temperatura camerei: Până la 4 ore (max. 25°C).
- La frigider: Până la 3 zile.
- La congelator: În pungi speciale, etichetate cu data. Decongelare la temperatura camerei, evitând încălzirea la microunde sau aragaz.
Analiza laptelui matern
În cazul infecțiilor materne, laptele matern conține anticorpi care protejează bebelușul. Excepție face mastita purulentă acută. Testarea sângelui mamei oferă rezultate mai precise privind substanțele nocive. Alimentația echilibrată a mamei este esențială.
Mituri despre alăptarea prematurilor
- Bebelușii prematuri au nevoie de incubator: Contactul piele pe piele este adesea mai benefic.
- Bebelușii prematuri au nevoie de fortifianți: Majoritatea nu au nevoie, mai ales dacă se asigură un aport suficient de lapte matern.
- Bebelușii prematuri nu pot fi puși la sân înainte de 34 de săptămâni de gestație: Unii pot fi puși la sân chiar de la 27-28 de săptămâni.
- Părintele care alăptează trebuie să folosească protecție pentru mamelon: Nu este necesar în majoritatea cazurilor și poate chiar să scadă lactația.
- Bebelușii prematuri trebuie să primească biberon pentru a învăța să sugă: Nu este adevărat; pot învăța să sugă direct la sân.
- Bebelușii prematuri obosesc la sân: Cu o atașare corectă și stimularea fluxului de lapte, alăptatul nu este obositor.
- Proba cântarului este o cale bună de a afla cât lapte a mâncat bebelușul: Urmărirea bebelușului la sân este o metodă mai fiabilă.
- Bebelușii prematuri continuă să primească fortifianți după externare: Aceasta nu este o regulă generală și poate fi contraproductivă.
Curiozitati despre Canguri
tags: #in #cat #timp #asimileaza #laptele #prematurii