În anul 2024, unitățile sanitare din județul Iași au înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind cazuri ce necesită atenție socială și protecție, totalizând 228 de situații. Dintre acestea, 64 de cazuri au vizat gravide minore, 127 de mame minore, iar 37 au relevat alte situații de risc, cum ar fi copiii aflați în pericol de abandon sau victime ale abuzului.
Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași a raportat cel mai mare număr de cazuri, cu 146 de sesizări, din care 36 de gravide minore și 90 de mame minore. Maternitatea „Elena Doamna” a înregistrat 56 de cazuri, incluzând 27 de gravide minore și 21 de mame minore. Ca urmare a acestor sesizări, 19 copii au beneficiat de măsuri de protecție socială.
Cauzele Fenomenului Mamelor Minore
Fenomenul mamelor minore este determinat de o combinație complexă de factori, printre care se numără influența mediului familial, contextul social și nivelul educațional.
Factori Familiali și Sociali
Potrivit profesorului consilier școlar Elena Adumitroaie, principalele cauze provin din mediul familial. Modelele negative, exemplele nepotrivite oferite de adulți, conflictele familiale, violența domestică, lipsa supravegherii parentale sau absența părinților (prin plecare sau neimplicare) contribuie semnificativ la apariția acestor situații. De asemenea, o educație deficitară a părinților joacă un rol important.
Mediul social și cercul de prieteni al adolescentelor au, de asemenea, o influență notabilă. Presiunea grupului de a începe viața sexuală sau de a experimenta comportamente riscante poate influența deciziile tinerelor.
Influențe Culturale și Educaționale
În anumite comunități, în special în cele de etnie romă, sarcinile la vârste fragede sunt uneori acceptate sau chiar încurajate, normele culturale specifice, precum căsătoria la o vârstă fragedă, având un rol important. Acestea reprezintă cauze sociale, influențate de tradiții și obiceiuri.
Cauzele educaționale sunt, de asemenea, relevante. Tinerele cu un nivel scăzut de educație, care nu beneficiază de o educație sexuală adecvată, nu cunosc metode de protecție, abandonează școala sau ignoră regulile de prevenție, sunt mai vulnerabile. Uneori, acestea nici nu sunt conștiente de riscurile unei vieți sexuale timpurii sau de consecințele unei sarcini la o vârstă fragedă.
Consecințele Sarcinii la Vârste Fragede
Situația unei gravide minore este considerată o adevărată tragedie, având în vedere că o fată de 14 ani nu este pregătită fizic, emoțional sau educațional pentru sarcină și maternitate.
Impactul Fizic și Emoțional
Corpul unei adolescente aflate la această vârstă nu este complet dezvoltat pentru a suporta o sarcină. Din punct de vedere emoțional, ele sunt abia la începutul procesului de maturizare și de descoperire a identității. De asemenea, lipsește educația și informația necesară pentru îngrijirea unui copil, iar capacitatea de a-și asuma responsabilități de părinte este limitată.
Pe lângă riscurile fizice și dificultățile de recuperare post-naștere, tinerele mame se confruntă cu lipsa accesului constant la servicii medicale adecvate. Din punct de vedere emoțional, riscurile includ depresia, anxietatea, stresul, precum și sentimente de frică, rușine și nesiguranță legate de viitor.
Povara responsabilităților materne este copleșitoare, chiar și pentru o femeie adultă. Această situație poate duce la abandonul școlar, limitând șansele de a-și construi o carieră și de a avea o meserie stabilă.
Cum remodelează dramatic sarcina creierul - BBC REEL
Statistici Naționale și Europene
România continuă să se confrunte cu probleme grave legate de numărul mamelor minore. Aproximativ 45% dintre fetele sub 15 ani care devin mame în Uniunea Europeană provin din România. De asemenea, 30% dintre mamele minore (sub 18 ani) din UE sunt românce, iar unul din zece nou-născuți din țară are o mamă adolescentă.
România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, fiind depășită în Europa doar de Bulgaria (36,8) și Georgia (38,3), conform unui studiu Salvați Copiii România.
Pe de altă parte, numărul copiilor născuți de mame minore a scăzut constant în România între 2017 și 2021. În 2017 au fost înregistrate 9.425 de nașteri la mame sub 18 ani, iar în 2021 numărul a scăzut la 8.276.
La nivel european, în 2021 au fost înregistrate 27.845 de nașteri la mame minore, din care 14.010 de mame de 17 ani, 8.268 de mame de 16 ani, 3.903 de mame de 15 ani și 1.664 de mame cu vârste între 10 și 14 ani.
Riscuri Medicale și Recomandări
Riscul ca un nou-născut să aibă o greutate mică la naștere crește odată cu scăderea vârstei mamei. Probabilitatea se dublează, ajungând de la 8,11% la mamele peste 15 ani la 18,77% în cazul mamelor sub 15 ani.
În anul 2024, au fost înregistrate 586 de nașteri la fete sub 15 ani, dintr-un total de 6.117 nașteri provenite de la mame minore.
România prezintă una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3. Rata mortalității infantile este semnificativ mai mare în mediul rural (6,6 la mie) față de mediul urban (4,6 la mie), din cauza dotării precare cu aparatură medicală, accesului dificil la servicii medicale, nivelului redus de informare și sărăciei.
Situații Specifice din Iași
Într-o situație remarcabilă, o minoră de 14 ani, care a născut natural în urmă cu aproximativ două luni la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, a solicitat medicilor montarea unui sterilet, considerând experiența nașterii traumatizantă. Deși i s-au recomandat pilule contraceptive, tânăra a insistat pentru sterilet, fiind cea mai tânără persoană care a făcut o astfel de solicitare la această maternitate.
Medicii observă o tendință a începerii vieții sexuale la vârste tot mai fragede, uneori chiar de la 12-13 ani, în special în mediul rural și în anumite etnii, unde rata abandonului școlar este mai mare. Există cazuri de gravide și mame la 13-14 ani, considerate mai degrabă "copii cu copii".
În săptămâna 16-22 septembrie, 13 adolescente cu vârste între 14 și 17 ani au fost internate în maternitățile din județul Iași, 90% dintre acestea pentru naștere. Medicul Irina Cațighera a subliniat că, deși numărul mamelor minore este în creștere, majoritatea nu au noțiuni despre sarcină și naștere, primind informații despre contracepție și planificare familială abia în momentul pregătirii pentru naștere. Aceste sarcini sunt adesea neplanificate și nemonitorizate medical.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că, deși beneficiază de asigurare medicală, unele minore din mediul rural evită controalele prenatale pentru a ascunde sarcina de părinți, riscând complicații severe, inclusiv moartea fătului.
Salvați Copiii România atrage atenția asupra necesității investițiilor în maternități și secțiile de nou-născuți, lansând un apel către companii pentru a direcționa 20% din impozitul pe profit către acest scop vital.