Reglementări privind Gărzile în Unitățile Sanitare
Asistența medicală în unitățile sanitare publice din România este asigurată în mod continuu prin intermediul gărzilor. Numărul liniilor de gardă și repartizarea pe specialități clinice se stabilesc la nivelul fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, sub aprobarea conducerii acesteia sau a ministerului/instituției de resort, conform Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, din 01.07.2004.
Pentru spitalele comunale, centrele medicale (altele decât cele clinice) și sanatorii, se instituie o singură linie de gardă pe unitate, indiferent de numărul de paturi. Spitalele nominalizate la anumite articole ale regulamentului, cu excepția celor de pediatrie și obstetrică-ginecologie, pot avea prevederi specifice. În funcție de necesitate și posibilități, aceste prevederi pot fi extinse și la alte tipuri de spitale, cu aprobarea Ministerului Sănătății.
Perioada și Organizarea Gărzilor
Garda se instituie în unitățile cu paturi pentru a asigura continuitatea asistenței medicale între sfârșitul programului curent și începutul programului din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, garda începe dimineața și durează 24 de ore.
Pentru specialitățile paraclinice, linia de gardă se organizează între ora de terminare a programului medicilor încadrați în aceste locuri de muncă și ora de începere a programului din ziua următoare. Aceste linii de gardă nu se includ în numărul celor determinate în funcție de numărul de paturi.
Liniile de gardă pentru serviciile de ambulanță sunt aprobate de Ministerul Sănătății, la propunerea direcției de sănătate publică. În situații epidemiologice deosebite, medicul de gardă din cadrul direcției de sănătate publică poate chema în unitate medici de specialitate de la domiciliu. Asigurarea continuității asistenței medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în medicina legală se face conform legislației specifice.
Prevederea referitoare la excluderea din echipa de gardă generală a medicilor de specialitate paraclinică, stomatologie și medicină generală nu se aplică liniilor de gardă organizate în specialitatea ATI.
Personal Inclus în Linia de Gardă
În linia de gardă pot fi incluși și medici care nu desfășoară activitate în baza unui contract de muncă, dar care sunt confirmați în specialitatea respectivă prin ordin al ministrului sănătății, cu avizul șefului de secție și aprobarea conducerii unității sanitare. Aceștia vor desfășura activitatea în afara programului de la norma de bază.
Medicii rezidenți, începând cu anul III de rezidențiat, pot fi incluși în linia de gardă numai în specialitatea în care sunt confirmați ca medici rezidenți. De asemenea, în linia de gardă organizată în specialitatea medicină de laborator pot fi incluși și biologii, chimiștii și biochimiștii cu norma de bază în laboratorul de analize medicale.
În unitățile sanitare cu paturi unde se organizează linie de gardă pentru specialitățile paraclinice (radiologie-imagistică medicală și medicină de laborator), personalul sanitar mediu încadrat în laboratoarele paraclinice va desfășura activitate în 3 ture.
Pentru spitalele cu o singură linie de gardă, în aceasta vor fi incluși toți medicii de specialitate din unitate, cu excepția celor confirmați în specialități paraclinice, stomatologie și medicină generală. Medicii încadrați în secțiile și compartimentele cu paturi pentru care nu se organizează contravizită și care nu sunt incluși în echipa de gardă a unității, vor presta activitate de 7 ore în medie pe zi în cursul dimineții.
Asigurarea rezolvării unor situații deosebite care reclamă maximă urgență în asistența medicală din unitățile sanitare cu paturi se poate face prin chemarea de la domiciliu și a biologilor, chimiștilor și biochimiștilor.
Restricții și Salarizare Gărzi
Medicii aflați în funcții de director general și director general adjunct medical, dacă doresc să efectueze gărzi, le vor efectua în afara programului normal de lucru, fără a avea obligația de gardă. Aceștia, precum și medicii aflați în alte situații specifice, nu vor putea efectua gărzi în afara programului normal de lucru.
Este interzisă efectuarea a două gărzi consecutive de către același medic. Orele de gardă efectuate în afara programului normal de lucru și salarizate conform regulamentului se includ în veniturile salariale brute lunare, pe baza cărora se determină punctajul lunar și, implicit, cuantumul pensiei.
Medicii aflați în gardă nu au voie să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului. Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face doar în situații excepționale, cu avizul medicului șef de secție/laborator și aprobarea conducerii unității sanitare.
Orele de gardă prestate și chemările de la domiciliu se consemnează obligatoriu într-o condică de prezență pentru activitatea de gardă. Pentru medicii care ocupă funcții de conducere și beneficiază de indemnizație de conducere, aceasta nu se ia în calcul la determinarea tarifului orar pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru.
Gărzile efectuate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al funcției de bază, procentul concret fiind aprobat de conducătorul unității. Se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară.
Situații Specifice privind Gărzile
Cadrele didactice care ocupă funcția de profesor sau conferențiar nu au obligația de a efectua gărzi și vor presta activitate zilnică de 7 ore în cursul dimineții. Aceste cadre didactice, dacă doresc să efectueze gărzi, vor efectua și obligația de 20 de ore lunar, iar orele suplimentare se salarizează conform regulamentului.
Pentru medicii din afara unității care efectuează gărzi, salariul de bază individual pe baza căruia se determină tariful orar se stabilește potrivit fișei de evaluare prevăzute în anexa nr. 1 a regulamentului.
Drepturile Femeilor Gravide la Locul de Muncă
Femeile gravide, începând cu luna a 6-a de sarcină, precum și cele care alăptează, pot fi supuse unor reglementări specifice legate de efectuarea gărzilor. Mai exact, în contextul organizării și efectuării gărzilor în unități publice din sectorul sanitar, există prevederi care vizează protecția acestor categorii de angajate.
Există situații în care salariata însărcinată își desfășoară activitatea la un loc de muncă ce prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercursiuni asupra sarcinii și alăptării. În acest caz, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă sau să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri, conform recomandărilor medicului de medicina muncii, menținându-i veniturile salariale.
Concediul de risc maternal are o durată maximă de 120 de zile și se poate acorda integral sau fracționat de către medicul de familie sau medicul specialist, pe baza unui certificat medical. Acesta nu poate fi acordat simultan cu alte concedii.
Notificarea Sarcinii și Protecția Legală
Pentru a beneficia de drepturile gravidelor la locul de muncă, este necesar ca angajata să anunțe sarcina în scris angajatorului, anexând un certificat medical care atestă starea de graviditate. Cadrul legal privind drepturile gravidelor și protecția maternității la locul de muncă este asigurat de OUG 96/2003, modificată și actualizată, coroborată cu OUG 158.
Nu este suficientă notificarea verbală a șefului; este obligatorie notificarea în scris, printr-o adeverință de la medicul de familie care atestă săptămânile de sarcină. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înștiințării, angajatorul trebuie să evalueze riscurile la locul de muncă, să întocmească un raport și să notifice Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Angajatorul este obligat să modifice condițiile de muncă, orarul sau să o repartizeze la un alt loc de muncă, dacă activitatea implică riscuri pentru sănătatea proprie sau poate avea efecte negative asupra sarcinii. Aceste modificări se vor face în termen de 15 zile lucrătoare de la data încheierii raportului de evaluare a riscului, în concordanță cu recomandările medicului de medicina muncii.
Drepturi Specifice și Restricții pentru Gravide
Femeia însărcinată beneficiază de dreptul de a lipsi de la serviciu până la 16 ore pe lună pentru a efectua consultații prenatale, dacă acestea se pot efectua doar în timpul programului de lucru. Nu poate fi obligată să desfășoare muncă de noapte sau în condiții insalubre sau greu de suportat.
Pe durata concediului de risc maternal, are dreptul la o indemnizație de risc maternal, suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat, în valoare de 75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical. Pentru această indemnizație nu se datorează contribuția de asigurări sociale de stat, iar durata concediului reprezintă stagiu de cotizare.
Angajatorul nu poate discrimina o femeie pentru motivul că este gravidă. Salariatelor gravide nu li se aplică perioada de probă. De asemenea, femeia însărcinată are dreptul la transferul la o muncă mai ușoară, dacă locul de muncă prezintă riscuri pentru securitatea sau sănătatea sa ori îi poate afecta sarcina.
Este interzis ca angajatorul să atragă femeile gravide la muncă suplimentară (în zile de sâmbătă, duminică sau sărbători nelucrătoare) sau la muncă de noapte. Salariații gravide pot fi trimiși în deplasare doar cu acordul lor scris, angajatorul fiind obligat să îi informeze despre dreptul de a refuza.
Angajatorul nu poate reduce salariul femeii pe motiv că este însărcinată și nu o poate concedia, cu excepția cazului în care entitatea se lichidează. Femeile gravide care consideră că li s-au încălcat drepturile se pot adresa sindicatelor sau Inspectoratului de Stat al Muncii, ori pot acționa în instanța de judecată.