Perioada postpartum, cunoscută și sub denumirea de perioadă de recuperare, se referă la refacerea organismului după naștere, proces în care organele genitale revin la normal. Această perioadă este împărțită în două etape: lehuzia imediată, care debutează după expulzia fătului și durează 2-3 ore, și lehuzia tardivă, care se poate extinde pe o durată de până la 6 săptămâni după naștere.
Pe parcursul acestei perioade, apare lohia, o pierdere vaginală provenită din uter, compusă dintr-un amestec de sânge, mucoasă uterină (decidua) și leucocite, care poate persista timp de 6 săptămâni. În cazul în care lohiile prezintă cheaguri mari sau își schimbă aspectul și mirosul, acestea pot indica o infecție postpartum, moment în care este necesară adresarea de urgență medicului obstetrician sau moașei.
Mobilizarea precoce și importanța ei
Ridicarea din pat după naștere trebuie realizată treptat, cu asistență, în funcție de starea generală de sănătate, iar cu cât se face mai repede, cu atât este mai benefică. Consumul de lichide înainte de ridicarea din pat este recomandat pentru prevenirea hipovolemiei. Mobilizarea precoce contribuie la prevenirea complicațiilor pulmonare și tromboembolice, evită formarea cheagurilor (trombi) pe traiectul venos și facilitează eliminarea lohiilor prin acțiunea gravitației.
Poziția verticală și mobilizarea ajută la realinierea organelor abdominale interne în spațiile lor anatomice, stimulează mișcările peristaltice și eliminarea gazelor, contribuind astfel la reluarea normală a tranzitului intestinal.
Mobilizarea după operația de cezariană
În cazul nașterii prin operație de cezariană, mobilizarea se desfășoară în trei etape: inițial în poziție șezând la marginea patului, apoi în poziție verticală, urmată de primii pași, cu ajutor. Se poate observa că sângele acumulat în vagin pe durata perioadei de repaus în poziție orizontală se va exterioriza la ridicare, prin acțiunea gravitației, ceea ce este un fenomen normal.
Managementul durerilor postnatale
Durerile după naștere sunt cauzate de contracțiile și relaxările uterine, care ajută la involuția uterului. Acestea pot fi mai atenuate la prima naștere și mai intense la nașterile ulterioare. Involuția uterină durează aproximativ 6 săptămâni, timp în care uterul se micșorează, necesitând 2 săptămâni pentru a reveni sub simfiza pubiană și a redeveni un organ pelvin.
Durerile perineale
Timp de câteva zile după naștere, pot persista dureri în regiunea perineală (zona dintre vagin și rect), care se pot intensifica în cazul unei epiziotomii. Durerea perineală poate fi ameliorată prin aplicarea de gheață locală în primele 24 de ore.
Este esențială efectuarea toaletei perineale după fiecare scaun, utilizând apă oxigenată, o soluție de Cloramina, urmată de o soluție diluată de Betadine, pentru prevenirea infecțiilor, cel puțin de două ori pe zi. Zona perineală trebuie uscată bine prin tamponare cu comprese sterile, după care se aplică un tampon sau pansament steril.
Sugestii pentru ameliorarea durerilor perineale:
- Adoptă poziția pe o parte, care poate fi mai confortabilă decât statul în șezut.
- Baile de șezut sunt reconfortante; asigură-te că baia este curată și evită folosirea săpunului în apă.
- În perioada de lehuzie, se recomandă dușul în locul băii.
- Aplică comprese reci/calde cu gel pentru a atenua disconfortul la nivelul perineului.
- Spală bine zona perineală de fiecare dată după scaun.
Exercițiile Kegel (contracția musculaturii perineale) pot fi începute imediat după nașterea naturală. Recuperarea tonusului și funcționalității mușchilor perineali este crucială pentru prevenirea prolapsului uterin și a incontinenței urinare, precum și pentru reluarea activității sexuale.
Îngrijirea plăgii operatorii după cezariană
După operația de cezariană, pansamentul abdominal adeziv se păstrează pe plagă timp de 24 de ore, cu monitorizarea hemostazei. Dacă pansamentul este imbibat seros sau sanghinolent, acesta se schimbă, după efectuarea toaletei plăgii operatorii. Pansamentul se suprimă după 24 de ore. Plaga operatorie se curăță cu soluții dezinfectante, iar după uscare se aplică soluție Betadine de 2-3 ori pe zi.
Revenită acasă, continuă toaleta plăgii operatorii în același mod timp de 7-10 zile și aplică soluție Betadine pe cicatricea abdominală de două ori pe zi.
Alte aspecte importante ale perioadei postnatale
Angorjarea sânilor
Angorjarea sânilor, cunoscută și sub denumirea de „furia laptelui”, apare de obicei între ziua a 2-a și a 4-a după naștere. Sânii devin mai grei, sensibili, tensionați și dureroși, plini de lapte. Senzația de disconfort dispare după alăptare, iar dacă sânul rămâne plin, se poate mulge ușor manual sau cu o pompă electrică pentru a elimina surplusul de lapte, care se va păstra la frigider într-un recipient curat.
Nutriția și odihna
Îngrijirea unui nou-născut necesită efort și consum energetic. Senzația de sete și deshidratare pot apărea, de aceea se recomandă consumul de ceai cu miere sau suc de fructe pentru suport energetic și prevenirea hipotensiunii ortostatice. După naștere, se pot pierde aproximativ 8-10 kg în primele două săptămâni. În perioada postnatală, mai ales dacă alăptezi, nu este indicată o dietă de slăbire.
Alimentația trebuie să fie similară cu cea din timpul sarcinii, bogată în proteine și vitamine, distribuită în mese mici și consistente, completată cu fructe și legume proaspete, sucuri și lapte. Un regim hiperproteic, hipercaloric și echilibrat oferă energie, forță și încredere.
Alăptarea consumă 600-1000 de calorii pe zi, contribuind la ajustarea siluetei în câteva luni, alături de un regim echilibrat și exerciții fizice. Revenirea la greutatea inițială se va face progresiv. Este important să ai mereu la îndemână un pahar cu suc de fructe, apă plată sau lapte în timpul alăptării, deoarece setea este un semnal că bebelușul suge activ.
Hidratarea este esențială în perioada de alăptare pentru menținerea echilibrului hidric și a producției de lapte. Constipația poate fi o problemă după naștere, iar sucul de prune (compot) poate ajuta la reluarea tranzitului intestinal, facilitând primul scaun.
Odihnește-te ori de câte ori este posibil, profitând de momentele în care doarme bebelușul sau este îngrijit de tată. Organismul are nevoie de odihnă pentru refacere după naștere.
Vezica urinară și intestinele
În primele zile după naștere, poate apărea o nevoie mai frecventă de urinare, uneori însoțită de o senzație de arsura sau usturime, mai ales dacă există epiziotomie.
Constipația poate fi o problemă frecventă după naștere. Se recomandă consumul crescut de lichide și o alimentație semilichidă, dar consistentă, bogată în vitamine, nutrienți, fibre, fructe și legume proaspete. Se poate administra medicație pentru stimularea peristaltismului intestinal. La nevoie, pentru reluarea tranzitului, se poate recurge la un laxativ ușor sau o clismă evacuatoare.
Hemorozii reprezintă o problemă frecventă în timpul sarcinii și după naștere. Aceștia se pot reduce sau chiar dispărea după naștere. În cazurile în care inflamația persistă, durerea poate fi ameliorată prin băi calde de șezut, igienă riguroasă, medicație antiinflamatorie și, desigur, evitarea constipației.
Revenirea menstruației
Menstruația poate apărea începând cu a patra săptămână după naștere, până la 6-8 săptămâni. De obicei, ciclurile menstruale revin după încetarea alăptării. Deși există o inhibare temporară a funcției ovariene în timpul alăptării, reluarea relațiilor sexuale implică riscul unei sarcini, chiar înainte de revenirea menstruației. Prin urmare, alăptarea nu este o metodă contraceptivă eficientă.
Controlul postnatal
Controlul postnatal se efectuează la aproximativ 6-8 săptămâni după naștere, sub supravegherea medicului obstetrician. Acesta este momentul oportun pentru a discuta despre orice probleme apărute după naștere, inclusiv despre opțiunile de contracepție, pentru a preveni o sarcină nedorită.
Reluarea activității sexuale
Reluarea activității sexuale este indicată după vindecarea completă a leziunilor vaginale, a epiziotomiei sau a uterului după operația de cezariană, și numai cu acordul medicului obstetrician. Este important ca femeia să se simtă pregătită, atât fizic, cât și emoțional, pentru acest pas.
Depresia postnatală
Tulburările psihiatrice în perioada de sarcină și postpartum pot include tulburări psihotice, depresive, anxioase, sau așa-numitul „baby blues”. Schimbările hormonale, starea de spirit și emotivitatea crescută pot genera stări depresive de scurtă durată, care dispar, de obicei, fără tratament.
Între săptămâna a 4-a și a 8-a, din cauza stresului, oboselii, problemelor familiale, lipsei de înțelegere sau a neîncrederii în capacitatea de a face față responsabilităților noi, poate apărea depresia postnatală. Aceasta se manifestă prin tendința la plâns, deprimare, insomnie, agitație, teamă pentru sănătatea nou-născutului, sau, dimpotrivă, lipsă de interes, neglijarea copilului și refuzul de a-l hrăni și îngriji. În astfel de situații, este necesar consult medical.
Depresia postpartum
Complicații posibile după cezariană
Nașterea prin operație cezariană, deși salvează vieți și este o intervenție necesară în anumite situații, prezintă riscuri și implică o perioadă de recuperare mai îndelungată comparativ cu nașterea vaginală.
Recuperarea comparativă: Naștere naturală vs. Cezariană
Recuperarea după o naștere naturală este, în general, mai rapidă, însă riscul de incontinență urinară și de prolaps uterin poate fi mai mare. Aceste neajunsuri pot fi prevenite prin exerciții specifice pentru întărirea planșeului pelvin.
Operația de cezariană are avantaje, cum ar fi evitarea lezării țesutului perineal și o rată scăzută a complicațiilor în timpul intervenției primare. Dezavantajele includ o recuperare mai îndelungată și posibila apariție a complicațiilor operatorii sau anestezice.
Managementul durerii post-cezariană
În cazul anesteziei epidurale sau spinale, medicul anestezist poate administra medicamente pentru ameliorarea durerilor pe o perioadă de 12-24 de ore. Ulterior, durerile reapar și necesită administrarea de analgezice pe bază de acetaminofen, ibuprofen sau alte remedii. Pacienta poate primi și medicamente pentru prevenirea constipației, un efect secundar al analgezicelor.
Dacă nu s-a utilizat anestezia generală sau morfină, se pot administra analgezice sistemice pentru calmarea durerilor postpartum. Este esențial ca proaspăta mamă să solicite medicamente dacă nu se simte bine, iar dacă acestea nu își fac efectul, să informeze personalul medical. Controlul rapid al durerilor după cezariană este important pentru ca mama să se poată bucura de nou-născut.
Infecții la nivelul operației
Cele mai frecvente infecții după cezariană sunt de natură bacteriană și pot afecta uterul sau abdomenul, manifestându-se la câteva zile după intervenție. Simptomele includ: roșeață și inflamare în jurul inciziei, scurgeri anormale din rană, febră, intensificarea durerii abdominale și secreții vaginale cu miros neplăcut.
Factori de risc pentru infecții după cezariană:
- Obezitatea
- Fumatul
- Diabetul
- Cezariana efectuată la o naștere anterioară
- Tratamentul cu medicamente imunosupresoare
- Reacții alergice la penicilină
Infecția inciziei operatorii și infecția uterului se tratează cu antibiotice, prescrise de medicul curant.
Sângerare
Indiferent de tipul nașterii (vaginală sau cezariană), sângerarea postpartum este normală după desprinderea placentei. În mod obișnuit, sângerările nu trebuie să fie abundente și ar trebui să înceteze în maximum 6 săptămâni.
Frisoane
În cazul anesteziei spinale pentru operația de cezariană, este posibilă apariția frisoanelor.
Reguli de urmat la externarea după cezariană
După externare, pacienta poate resimți o senzație de amorțeală și durere la nivelul inciziei. Cicatricea va fi vizibilă și mai închisă la culoare. Medicul specialist va verifica plaga/cicatricea zilnic pentru a monitoriza evoluția și vindecarea corectă. Asistenta medicală va evalua starea mamei, semnele vitale, fermitatea uterului și va oferi instrucțiuni privind tusea și respirația.
Odihnă suficientă
Proaspăta mămică trebuie să se odihnească ori de câte ori este posibil. Odihna este esențială pentru refacerea organismului după naștere și pentru recăpătarea energiei.
Alimentație corectă
Alimentația mamei este la fel de importantă ca odihna. Se recomandă o dietă echilibrată, bogată în proteine, vitamine, fier, minerale, mese consistente și dese. După cezariană, se pot pierde 8-10 kg în primele 10-14 zile. Cura de slăbire nu este indicată imediat după naștere, mai ales dacă mama alăptează.
Ceaiurile cu miere sau sucurile de fructe oferă suport energetic. Hidratarea este crucială, mai ales în perioada de alăptare, pentru asigurarea echilibrului hidric și a producției de lapte. De asemenea, hidratarea ajută la eliminarea mai rapidă a anestezicului și a medicamentelor din organism.
Evitarea efortului fizic excesiv
După externare, este importantă evitarea efortului fizic intens. Mișcarea este recomandată, dar fără a forța organismul în primele 6 săptămâni. Ridicarea greutăților, urcarea multor scări sau implicarea excesivă în activitățile casnice trebuie evitate până la refacerea completă abdominală.
Poziții recomandate pentru somn
În timpul sarcinii și după naștere, funcționarea căilor respiratorii poate fi afectată de volumul abdominal crescut și de fluctuațiile hormonale. Pe lângă acestea, durerea, oboseala, anxietatea sau depresia pot contribui la dificultăți de somn. Adoptarea unor poziții de somn adecvate poate ameliora tensiunea musculară și presiunea asupra inciziei.
- Dormitul pe spate: Incizia nu va fi supusă presiunii, însă ridicarea din pat poate fi dificilă.
- Dormitul pe o parte: Ajută digestia și fluxul sanguin, facilitând, de asemenea, ridicarea din pat.
- Dormitul cu partea superioară a corpului ridicată pe multe perne: Facilitează respirația și contribuie la un somn odihnitor.
Identificarea poziției optime de somn se face prin încercări, în funcție de preferințele personale.
Prima baie după cezariană
Baia este recomandată după cezariană, cu protecția zonei operate. Hemoragia postpartum, numită lohii, poate persista mai multe săptămâni și este o combinație de sânge, mucus și țesut decidual.
Tranzitul intestinal lent poate complica situația. Este important ca mama să nu evite mersul la toaletă. O alimentație bogată în fibre, hidratarea corespunzătoare și mișcarea sunt esențiale pentru reglarea tranzitului intestinal.
Mișcarea după cezariană
Medicul obstetrician va recomanda evitarea sedentarismului. Chiar și în primele zile, ridicarea din pat și deplasarea, chiar și cu sprijin, sunt încurajate. Mersul ajută la funcționarea sistemului digestiv, la eliminarea cheagurilor de sânge și la recuperarea organismului. Până la externare, este important să se aibă scaun, constipația fiind un motiv de îngrijorare.
Greșeli care pot compromite recuperarea după cezariană
Deși nu există o îngrijire perfectă, anumite greșeli pot fi evitate pentru o recuperare optimă:
- Neacordarea suficient timpului necesar corpului pentru a se reface: Odihna, hidratarea și alimentația corectă sunt esențiale.
- Revenirea prea rapidă la activitățile anterioare sarcinii: Inclusiv condusul mașinii.
- Neadministrarea medicamentelor recomandate pentru durere: Analgezicele sunt importante, dar fără abuz.
- Începerea dietelor de slăbire imediat după naștere: Mai ales dacă mama alăptează.
- Neglijarea anxietății sau a simptomelor de depresie postpartum.
- Renunțarea la alăptarea bebelușului.
- Neacceptarea ajutorului din partea celor din jur.
- Neîngrijirea corectă a inciziei: Spălarea zilnică cu apă și săpun, uscarea prin tamponare și aplicarea unui unguent cu antibiotic (dacă este recomandat).
- Ignorarea controalelor medicale periodice.
- Graba de a relua viața sexuală: Poate persista durere chiar și la 18 luni post-cezariană.
Îngrijirea inciziei după cezariană
Incizia de la cezariană trebuie spălată cu apă și săpun o dată pe zi, apoi uscată cu un prosop curat. Se recomandă aplicarea unui unguent cu antibiotic, dacă este indicat. Evită mersul la piscină sau la jacuzzi. Suturile, dacă există, se dizolvă singure sau sunt îndepărtate de medic.
Când să contactezi medicul
Este important să contactezi medicul obstetrician în următoarele situații:
- Orice semn de infecție: febră mare (peste 38°C), durere severă abdominală, roșeață, tumefiere și scurgere la nivelul cicatricei.
- Durere la nivelul sânilor însoțită de roșeață și febră.
- Scurgere vaginală urât mirositoare.
- Urinare dureroasă.
- Sângerare vaginală abundentă (umple un tampon într-o oră) sau cu cheaguri.
- Durere sau umflare a picioarelor.