Acest articol prezintă informații despre activitatea medicală a Dr. Anda Mariela Gheorghiță, specialistă în obstetrică-ginecologie, cu un accent deosebit pe serviciile oferite în Iași. De asemenea, este inclus un context istoric al dezvoltării specialității în regiunea Moldovei, cu referire la figuri marcante și instituții medicale.
Informații despre Dr. Anda Mariela Gheorghiță
Dr. Anda Mariela Gheorghiță oferă consultații în județul Iași. Printre competențele sale se numără ecografia endovaginală, ecografia senologică și ecografia morfofetală de trimestru I.
Recenzii și Evaluări
Dr. Anda Mariela Gheorghiță beneficiază de o evaluare medie de 9.47 din 10, bazată pe 173 de recenzii ale pacienților. Această medie reflectă notele acordate în urma interacțiunii cu medicul în cadrul consultațiilor, captate prin sistemul electronic de feedback.
Medicul este recomandat pentru următoarele calități:
- Este atent și implicat.
- Explică pe înțelesul pacienților.
- Tratează cu respect.
Servicii și Prețuri
Consultațiile și procedurile oferite de Dr. Anda Mariela Gheorghiță includ:
| Serviciu | Preț (Lei) |
|---|---|
| Biopsie de col uterin | 1100 |
| Cauterizări ginecologice (mai mult de 5) | 250 |
| Cauterizări ginecologice (până la 5) | 155 |
| Chiuretaj aspirativ al cavității uterine | 930 |
| Chiuretaj biopsic al cavității uterine | 1030 |
| Chiuretaj uterin fără dilatare | 895 |
| Conizație de col uterin | 1200 |
| Consult obstetrică-ginecologie | 345 |
Istoricul Obstetricii și Ginecologiei în Moldova
Originile Specialității Medicale
Fenomenul social a determinat dezvoltarea unei specialități medicale, inițial denumită „arta moșitului”. Istoria Obstetricii și Ginecologiei din Moldova este o provocare din cauza izvoarelor limitate. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, asistența obstetricală se baza pe medicina populară.
Contribuțiile lui Dimitrie Cantemir
Secolul al XVIII-lea, prin figura lui Dimitrie Cantemir, oferă primele perspective asupra contracepției. În lucrarea sa „Istoria ieroglifelor”, savantul menționează utilizarea plantelor pentru a influența sarcina și indică remedii tradiționale pentru facilitarea nașterii sau inducerea avortului.
Cantemir a fost un promotor al vocabularului obstetrical, încercând să definească termeni medicali, precum „ANATOMIC” (cel care cunoaște meșteșugul organelor corpului) sau „PÂNTECELE MUIERII” (referindu-se la cavitatea abdominală sau organele genitale interne). El a introdus noțiuni despre concepție, descriind procesul de la depunerea spermei în vagin până la formarea embrionului.
Cantemir a definit infecția puerperală ca „moarte prin născare” și a descris simptomatologia sarcinii, inclusiv oprirea menstruației. Termenul „cocon” era utilizat pentru a desemna fătul și nou-născutul, iar „embrion” avea o semnificație apropiată celei actuale.
Avortul provocat era considerat o crimă și motiv de divorț.
Locuri, oameni şi comori: Dimitrie Cantemir şi Moldova lui (@TVR3)
Prezența Medicilor Străini și Instituționalizarea
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, medicul german Andreas Wolf, medic al curții domnești din Iași, a observat că nașterile patologice în Moldova erau rare, atribuind acest fapt vestimentației largi a femeilor și influenței „șederii turcești” asupra dezvoltării bazinului.
Prezența sa a avut o influență pozitivă asupra moașelor și medicilor locali, contribuind la instruirea acestora în „arta moșitului”.
Primele Instituții Medicale și legislative
Primele tentative de instituționalizare a asistenței medicale datează din secolul al XVIII-lea, cu înființarea primelor unități sanitare în Iași, precum lazaretul de ciumați și bolnița de pe lângă biserica Sf. Spiridon.
Instituționalizarea asistenței la naștere a culminat la începutul secolului al XIX-lea, odată cu adoptarea Regulamentului Organic (1 ianuarie 1832). Noua legislație sanitară prevedea crearea de unități sanitare și formarea de personal medical mediu, inclusiv moașe.
În 1832, doctorul Mihail Zotta a propus înființarea unei școli de moașe în capitala Moldovei, cu o durată de un an și jumătate, unde femeile ar fi învățat teoria și practica moșitului. Proiectul, deși realist, nu a fost realizat.
Manualele pentru Moașe și Conceptul de Orfanotrofie
În prima jumătate a secolului al XIX-lea au apărut primele manuale pentru moașe, precum „Cartea doftoricească și de moașe” (1806) scrisă de Gh. Asistența obstetricală era strâns legată de protecția socială și medicală a nou-născuților și copiilor, concept cunoscut sub numele de orfanotrofie.
Sub domnia lui Alexandru Moruzi (1802-1806), s-au pus bazele orfanotrofiei prin înființarea unor instituții de ocrotire a copiilor săraci, sprijinite de un fond inițial de 4000 de galbeni.
Institutul Gregorian - Un Centru Medical și Social
Înființarea Institutului Gregorian
Institutul Gregorian a fost constituit în 1852 de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Această instituție complexă a inclus o maternitate, o școală de moșit și un ambulatoriu pentru copiii bolnavi.
Hrisovul nr. 908 din 1 ianuarie 1852 al domnitorului Gr. A. Ghica a stat la baza organizării administrative a unității medicale. Institutul a fost conceput ca o soluție pentru asistarea femeilor însărcinate, a nou-născuților și a copiilor aflați în situații vulnerabile, având ca scop prevenirea pierderii vieții și a sănătății.
Institutul a fost plasat sub patronajul Casei Sf. Spiridon.
Structura și Funcționalitatea Institutului
Regulamentul de funcționare a „Institutului Gregorian” a fost elaborat de dr. Gh. Cuciureanu.
Secția I: Școala de Moșit
Această secție dispunea de o clinică cu 14 paturi, destinate îngrijirii gravidelor și lehuzelor. Profesorul școlii trebuia să fie doctor în medicină, cu cunoștințe teoretice și practice solide în arta moșitului, și să aibă abilitatea de a preda în limba română. Profesorul era responsabil și de administrația institutului.
Un chirurg, magistru sau patron de chirurgie, era, de asemenea, necesar pentru a instrui elevii în arta moșitului. Școala era destinată elevelor externe, selectate cu grijă. Cursurile se desfășurau pe parcursul unui an, urmate de un examen de absolvire.
Finanțarea institutului asigura internarea gratuită a gravidelor, chiar și în cazul internărilor timpurii.
Secția a II-a: Prunci Aflați
Funcționa în cadrul Clinicii I pentru mame și nou-născuți, oferind asistență copiilor părăsiți, nelegitimi sau legitimi ai căror părinți nu îi puteau îngriji. Secția includea o infirmerie pentru copiii bolnavi.
Clinica Ambulatorie
Această clinică oferea asistență medicală gratuită copiilor săraci și bolnavi, indiferent de confesiune. Medicul casei consulta copiii la ore stabilite și elibera rețete fără plată.
Secția a IV-a: Biroul de Mance (Doici)
Rolul acestei secții era de a asigura doici sănătoase și certificate pentru familiile care aveau nevoie. Doicile erau examinate de medicul sau chirurgul secției pentru copii găsiți.
Secția a V-a: Vaccinare
Institutul asigura vaccinarea tuturor pruncilor, utilizând „limfă” proaspătă, prin metoda de la un braț la altul.
Personalități Medicale Implicate
Dr. Anastasie Fătu (1816-1886)
A fost primul conducător al Institutului Gregorian. Născut în comuna Mușata, județul Fălciu, a funcționat ca medic de cartier și medic militar. A debutat ca autor de manuale didactice pentru moașe („Manual pentru învățătura moașelor”, 1852). A fost epitrop al Casei Spitalelor Sf. Spiridon și medic șef al acestora.
Dr. Anastasie Fătu a propus înființarea unui spital pentru copii, donând 17000 lei pentru întreținerea a 5 paturi destinate copiilor bolnavi sub 10 ani.
A fost membru al Societății de Medici și Naturaliști și al Academiei Române (1873).
Dr. Alexandru Grecianu (1856-1869)
A studiat medicina la Berlin, obținând diploma de doctor în 1852. A primit autorizația de liberă practică în Moldova în 1853. A funcționat ca medic secundar la Spitalul Sf. Spiridon și, ulterior, ca administrator și profesor la Institutul Gregorian (1856-1864), înlocuindu-l pe dr. A. Fătu.
Dr. Emil Max (Emil Macsu)
A studiat medicina la Viena, obținând titlul de doctor în 1858. A obținut dreptul de liberă practică în Moldova în mai 1859. A funcționat ca medic al mai multor despărțământuri și ca medic primar al ospiciului de alienați din Mănăstirea Golia.
Epoci ale Dezvoltării Medicale în Iași
Epoca „moșitului” (1852-1882) reprezintă etapa preuniversitară a Institutului Gregorian, caracterizată de asistența la naștere la domiciliu, asigurată de femei cu experiență sau moașe empirice. Institutul a promovat ideea de asistență materno-pediatrică instituționalizată.
Epoca „artei obstetricale și a învățământului clinic superior” (1882-1922) a început odată cu înființarea Facultății de Medicină în 1879.
Epoca „chirurgiei obstetricale și ginecologice” este fondată de dr. Vasile Dobrovici.
Dr. Emil Gheorghiță - O Figură Reprezentativă
În noiembrie 2018, s-a stins din viață Dr. Emil Gheorghiță, un medic remarcabil, fondator de clinică și școală, pionier în lumea medicală.
Și-a început pregătirea în obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic „Cuza Vodă” din Iași, sub îndrumarea profesorului Vasile Dobrovici, mentorul său.
În 1975, Dr. Emil Gheorghiță, împreună cu Profesorul Gheorghe Teleman, a fondat Spitalul Clinic „Elena Doamna” de Obstetrică și Ginecologie din Iași, pe care l-a coordonat și administrat până în anii '90.
În 1976, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Tulburări vizuale în puerperalitate”, o lucrare originală și modernă pentru acea vreme.
Pe parcursul activității sale medicale și organizaționale, a obținut certificările de medic specialist și conferențiar universitar. A publicat numeroase lucrări științifice, monografii și articole în reviste de specialitate.
În cei 40 de ani de practică, a ajutat mii de femei să devină mame. A promovat un spirit de emulație, încredere și dăruire în rândul colegilor și a avut o vocație de mentor, împărtășind cunoștințele sale cu medicii tineri.
tags: #dr #gheorghita #ginecologie #iasi