Conceptul de artist estic a apărut utilizat mai ales după anul 1990, pentru a-i intitula pe acei artiști nerecunoscuți în perioada comunistă de către Occident, dar care și-au făcut renume în Vest. Corneliu Baba s-a născut pe 18 noiembrie 1906 la Craiova, ca al treilea fiu al Mathildei și al lui Gheorghe Baba, pictor de biserici. Pasionat de muzică și de literatură, copilăria și întreaga adolescență le-a petrecut la Craiova și la Caransebeș. Mai târziu, în 1926, s-a înscris la Academia de Arte Frumoase și la Facultatea de Litere și Filozofie din București, dar, în scurt timp, a renunțat la studiile de la Academia de Arte Frumoase, declarându-se descurajat de profesori și climat. Apoi, în anul 1930, a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie, unde a avut ocazia să asiste la cursurile susținute de Nae Ionescu, P.P. Negulescu sau Tudor Vianu.
Perioada petrecută la Timișoara a fost marcată de căutări personale în cadrul unui grup de artiști protestatari, fiind consumat de deziluzii cu dorința de a părăsi hotarele României. Această perioadă a fost marcată de căutări și deziluzii, iar dorința de a pleca în străinătate devenea tot mai pregnantă. Dar, în anul 1934, a expus împreună cu tatăl său, la Băile Herculane, unde a fost remarcat de Omar Popovici, un avocat cu renume din Iași. Prin intermediul acestuia, s-a mutat în orașul moldav și s-a înscris la cursurile Academiei de Arte Frumoase la clasa profesorului Nicolae Tonitza. Deși plecase la Iași cu gândul de a se întoarce peste două sau trei luni, Corneliu Baba a rămas în capitala Moldovei timp de 16 ani.
Cariera și recunoașterea artistică
Having first studied under his father, the academic painter Gheorghe Baba, Baba studied briefly at the Faculty of Fine Arts in Bucharest, but did not receive a degree. Shortly after his 1948 official debut with a painting called The Chess Player at the Art Salon in Bucharest, he was arrested and briefly imprisoned in Galata Prison in Iaşi. Despite an initially uneasy relationship with communist authorities who denounced him as formalist, Baba soon established himself as an illustrator and artist.
În 1955, artistului i s-a permis să călătorească în Uniunea Sovietică și a câștigat o Medalie de Aur într-o expoziție internațională la Varșovia, Polonia. În 1958, Baba a fost numit profesor de pictură la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, unde Niculiță Secrieriu și Ștefan Câlția s-au numărat printre elevii săi. În același an, a primit titlul de Maestru Emerit al Artei. Până în acest moment, problemele sale anterioare cu autoritățile comuniste păreau să fi fost rezolvate. În deceniul următor, atât el, cât și picturile sale au călătorit în întreaga lume, participând la expoziții în locuri diverse precum Cairo, Helsinki, Viena și New Delhi, culminând cu o expoziție personală în 1964 la Bruxelles. Onorurile și expozițiile au continuat să se acumuleze, de la o expoziție personală în 1970 la New York City până la primirea decorației Steaua Roșie în 1971.
Într-un secol XX zguduit de ideologii, filozofii și doctrine estetice contradictorii, Baba s-a încăpățânat să rămână în interiorul convențiilor de limbaj și al codurilor de reprezentare ale picturii clasice, considerate desuete. Dintre artiștii români l-au inspirat Grigorescu și Tonitza, iar dintre europeni El Greco, Goya și Rembrandt. Principalele genuri plastice abordate sunt: auto/portretul, arlechinul-regele nebun, portretul cu caracter social, peisajul și natura moartă.
Corneliu Baba a fost membru titular al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Artă a Rusiei și membru corespondent al Academiei din Berlin. Printre distincțiile sale cele mai importante se numără Premiul de Stat pentru Artă (1954) sau Premiul pentru Excelență acordat de Fundația Culturală Română (1997).
În 1990, după Revoluția Română, a fost ridicat la rangul de membru titular al Academiei Române. Cu puțin timp înainte de moartea sa în 1997, Baba a publicat memoriile sale, „Note ale unui artist din Europa de Est”.
Arta romaneasca - Corneliu Baba
Analiza lucrării „Maternitate”
Lucrarea „Maternitate” semnată de Corneliu Baba face parte din Colecția de Artă Plastică a Muzeului Civilizației Dacice și Române din Deva. Pictura conturează seminudul unei tinere femei, înfățișată cu spatele la privitor. Pe fundalul de culoare închisă se remarcă corpul femeii cu părul tuns scurt, deasupra umerilor goi.
Observăm expresivitatea trăsăturilor faciale cu chipul blajin și puțin stingherit, încadrat de părul brun și cu privirea înclinată spre colțul din stânga al tabloului. Personajul feminin este plasat central și denotă predilecția pentru realismul anatomic, într-o compoziție clasică, cu gravitate compozițională spre stânga.
Prin surprinderea inedită a tinerei mame în momentul în care își îmbrățișează și își adoarme pruncul, care este înveșmântat într-o tunică albă, cu scufie pe creștet, cu capul rezemat pe umărul ei drept, cu o mână care-i atârnă pe lângă zveltețea corpolentă a modelului și cu cealaltă sprijinindu-se de umărul stâng, este elaborată frumusețea maternală a scenei picturale. Artistul a surprins în jurnalele și caietele sale de atelier mărturii ale unor frământări în procesul de creație - identificarea unui chip feminin exemplar, în care particularitatea trăsăturilor chipului să poată exprima gânduri și sentimente și, alături de gestica mâinilor, să sugereze o formă nonverbală de comunicare.
Aceste confesiuni dezvăluie preocuparea artistului pentru genul portretului și explorarea în această direcție a unor fizionomii reale sau fictive, dovedind fantezie și virtuozitate picturală. Între portretele feminine, pot fi identificate diverse tipologii: portretul de familie, portretele de copii, portretul anonim, portretul cu identitate și portretul tematic sau portretul imaginar - inspirat de marii maeștri.
Colecții și patrimoniu artistic
Lucrările de artă și obiectele prezentate fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și al Muzeului Colecțiilor de Artă (colecțiile C. Baba și I. Volumul bilingv „C. Baba.
Muzeul Colecțiilor de Artă reunește într-un singur așezământ (fostul Palat Romanit) donațiile făcute de-a lungul anilor de colecționari cu merite deosebite în păstrarea patrimoniului artistic. Galeria de Artă Orientală reunește piese de mare valoare artistică și culturală, provenind din Egipt, Grecia, Bulgaria, Turcia, Siria, Daghestan, Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, India, China și Japonia, selectate din cel mai important și mai valoros patrimoniu de artă orientală și extrem orientală din țară. Unic în peisajul muzeal românesc, acest muzeu oferă o perspectivă amplă asupra diversității și bogăției artei.
În 1988, Baba a fost grav rănit într-un accident în studioul său și a fost imobilizat timp de mai multe luni. Vernisajul expoziției dedicate lui Corneliu Baba a fost programat în 14 noiembrie, la ora 18:00, când a fost lansat volumul bilingv „C. Baba.