Colicile reprezintă o problemă comună în rândul nou-născuților, manifestată prin episoade de plâns intens și aparent inexplicabil la bebelușii altfel sănătoși. Acestea apar de regulă în primele zile după naștere, atingând apogeul între săptămâna a 4-a și a 6-a de viață, și dispar brusc până la vârsta de 3-4 luni. Se estimează că aproximativ 20% din numărul total al nou-născuților la nivel mondial asociază colici abdominale în primele luni de viață, indiferent de sex, etnie, status socio-economic sau modalitatea de hrănire.
Colicile NU sunt o boală, ci sunt considerate o formă de adaptare a organismului, în special a sistemului digestiv, la viața extrauterină și la noul mod de alimentație. Ele reprezintă, de fapt, o durere de burtică provocată de distensia intestinală dată de gaze, resimțită de bebeluși ca o crampă. Unii copii manifestă o sensibilitate la durere mai mare decât alții, fapt ce are legătură și cu dezvoltarea diferită a sistemului lor nervos. Pe de altă parte, anxietatea maternă sau depresia post-partum pot determina o percepție exagerată a colicilor.
Colica abdominală la sugari - Cauze posibile
Cauzele exacte implicate în apariția manifestărilor clinice specifice colicilor abdominale ale sugarului nu au fost pe deplin explicate, însă există o serie de teorii care sugerează implicarea unor factori specifici:
- Durere abdominală sau disconfort abdominal cauzat de acumularea de gaze la nivel intestinal: Sistemul digestiv imatur al nou-născuților poate duce la un tranzit intestinal neregulat și la acumularea de gaze.
- Refluxul gastric: Conținutul stomacului poate refula în esofag, iritând mucoasa și provocând disconfort.
- Alergia la proteine din lapte: Unii bebeluși pot avea o reacție alergică sau intoleranță la proteinele din laptele de vacă, care poate cauza inflamații și disconfort intestinal.
- Intoleranța la lactoză: Dificultatea de a digera lactoza, zahărul din lapte, poate contribui la disconfort.
- Hrănirea: Supraalimentarea sau subalimentarea sugarului pot duce la dificultăți digestive și la înghițirea excesivă de aer.
- Imaturitatea sistemului digestiv: La nou-născuți, sistemul digestiv este încă în curs de dezvoltare, producția de enzime digestive fiind redusă, ceea ce face digestia mai lentă și mai dificilă.
- Dezvoltarea florei intestinale: Formarea microbiomului intestinal începe încă din perioada de viață intrauterină și este influențată de tipul nașterii, alimentație și tratamente. Nașterea prin cezariană, hrănirea cu formule de lapte praf și administrarea de antibiotice pot perturba dezvoltarea florei intestinale benefice, favorizând apariția colicilor.
- Aer înghițit în timpul suptului: Bebelușii pot înghiți aer, mai ales dacă nu sunt atașați corect la sân sau dacă suptul este agitat, ceea ce poate provoca balonare și presiune.
- Suprastimulare sau dificultate de adaptare la mediul extern: Zgomotele puternice, lumina intensă sau schimbările bruște pot stresa nou-născuții.
- Temperamentul: Unii bebeluși sunt mai sensibili la schimbări, zgomote sau senzații noi, ceea ce poate accentua disconfortul.
Colici la bebeluși - Cum se manifestă?
Principalele manifestări clinice care însoțesc colicile abdominale ale sugarului includ:
- Plans inconsolabil: Apare fără o cauză aparentă, durează mai multe ore și poate fi foarte intens.
- Agitație psihomotorie: Copilul își încleștează pumnii, flectează coapsele pe abdomen și se încordează.
- Distensie abdominală: Abdomenul devine umflat și tare ca urmare a acumulării de gaze.
- Flatulență: Eliminarea excesivă de gaze.
- Grimasă facială: Fața se înroșește în timpul acceselor de plans.
În ciuda acestor manifestări, este important de menționat că sugarul continuă să se hrănească normal și prezintă o creștere și dezvoltare armonioasă, conform etapelor specifice de dezvoltare (sugarii câștigă în medie 750g/lună în primele 4 luni de viață).
Ce sunt şi cum recunoaştem colicile la bebeluși?
Semne de îngrijorare pentru părinți
Anumite manifestări ale sugarului ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare și să determine adresarea rapidă la medicul pediatru:
- Refuzul alimentației
- Vărsături repetate
- Scădere ponderală
- Sindrom febril
- Stare de agitație extremă sau, dimpotrivă, somnolență
- Accentuaerea icterului fiziologic
- Apariția de erupții tegumentare
- Înroșirea bontului ombilical și/sau prezența unei secreții la nivelul acestuia
- Modificarea consistenței și aspectului scaunelor (diaree, mucus, sânge, culoare verzuie, miros urât)
Aceste manifestări pot fi cauzate de anumite patologii și necesită diagnosticare și tratament specific.
Cât durează colicile?
Colicile abdominale evoluează, de regulă, până la implinirea vârstei de 3-4 luni ale sugarului. Episoadele de plans sunt de maxim 3 ore și se repetă de cel puțin 3 ori pe săptămână pentru mai mult de 3 săptămâni consecutive (regula celor 3).
Nou-născuții și sugarii prezintă în mod fiziologic un tranzit intestinal mai accelerat, datorită unui peristaltism intestinal accentuat, care poate genera disconfort abdominal manifestat sub formă de colici.
Calmarea colicilor la bebeluși
Ameliorarea disconfortului cauzat de colici poate fi realizată prin aplicarea unei serii de măsuri simple:
- Deprinderea cu suzeta.
- Poziționarea ventrală (pe burtă) la pieptul mamei/tatălui și alinare prin mângâiere sau legănare ușoară.
- Masaj blând al spatelui, cu copilul în poziție ventrală pe genunchii părintelui.
- Plimbarea celui mic în căruț sau în brațe.
- Gimnastica pentru sugari pentru eliminarea mai facilă a gazelor intestinale.
- Masarea blândă a abdomenului în sensul acelor de ceasornic pentru a stimula golirea intestinului.
- Poziția corectă în timpul mesei: ținut la un unghi de aproximativ 45°, nu complet orizontal, pentru a reduce riscul de înghițire a aerului.
- Atașarea corectă la sân sau utilizarea tetinelor și biberoanelor special concepute împotriva colicilor.
- Bătut ușor pe spate după fiecare masă pentru a elimina aerul înghițit.
- Înfășarea bebelușului cu o pătură moale.
- Sunete liniștitoare: muzică relaxantă sau sunete albe.
Este interzisă zgalțâirea nou-născutului/sugarului, deoarece acest tip de mișcare bruscă poate cauza leziuni cerebrale severe și deces infantil.
În cazul în care aceste metode nu dau rezultate, este important să fie consultat pediatrul înainte de administrarea oricărui remediu naturist sau medicamentos. Medicul poate recomanda preparate pe bază de plante, absorbante de gaze, lactază, probiotice sau schimbarea formulei de lapte cu formule anti-colici special concepute.
Recomandări pentru părinți
Din perspectivă psihologică, specialiștii în parenting îndeamnă părinții să își acorde din când în când pauze de la responsabilitățile legate de cel mic. Aceste perioade scurte de deconectare, petrecute în compania partenerului, prietenilor, sau dedicate meditației, plimbării sau rutinelor de îngrijire personală, au un efect benefic în diminuarea riscului de epuizare, depresie postpartum, frustrare sau neputință.
Împărțirea activităților casnice cu partenerul și asumarea responsabilităților astfel încât celălalt să se poată odihni sau ocupa de nevoile personale constituie o altă modalitate de prevenire a epuizării fizice și psihice.
Este important de menționat că agitația psihomotorie și accesele de plans inconsolabile, care însoțesc colicile abdominale, constituie o etapă normală de dezvoltare și se remit spontan. Depășirea cu succes a acestei perioade necesită rabdare și dedicare din partea ambilor părinți.