Nașterea prin cezariană, în comparație cu cea naturală, poate genera anumite diferențe în ceea ce privește imunitatea și expunerea precoce la microbi a nou-născuților. Microbiomul uman, un ecosistem complex de microorganisme care trăiesc în și pe corpul nostru, joacă un rol semnificativ în sănătate, iar perturbările sale sunt asociate cu o varietate de tulburări, de la alergii și obezitate până la boli intestinale inflamatorii. Studii recente au subliniat importanța microbiomului intestinal timpuriu pentru sănătatea neonatală.
Tractul gastrointestinal găzduiește un număr mare și divers de bacterii comensale, cunoscute și sub denumirea de bacterii „bune”. Aceste microorganisme trăiesc în organismul uman fără a-i produce daune, având, dimpotrivă, un rol benefic. Colonizarea microbiană a bebelușului începe de la naștere și continuă timp de aproximativ 3 ani, până când flora microbiană (microbiota) atinge o structură similară cu cea a adultului.
Impactul modalității de naștere asupra microbiomului
Diferențe în colonizarea microbiomului
Bebelușii născuți prin cezariană pot prezenta un microbiom intestinal inițial diferit față de cei născuți pe cale vaginală. Acest lucru se datorează faptului că nu sunt expuși la populația microbiană prezentă în canalul de naștere al mamei, o expunere care poate influența dezvoltarea timpurie a sistemului imunitar. Nașterea prin cezariană poate conduce la o diversitate redusă a bacteriilor intestinale și poate întârzia colonizarea cu bacterii benefice, cum ar fi Bifidobacterium, sau chiar poate crește numărul de bacterii dăunătoare.
Riscul crescut de infecții, alergii și boli autoimune
Comparativ cu sugarii născuți pe cale vaginală, cei născuți prin cezariană pot avea un risc mai scăzut de infecții, alergii sau boli autoimune pe parcursul vieții. Această protecție este conferită de expunerea la microbiota vaginală, care contribuie la întărirea sistemului imunitar. Pe de altă parte, nașterea prin cezariană a fost asociată cu efecte adverse asupra dezvoltării imune, crescând riscul de apariție a infecțiilor, alergiilor și tulburărilor inflamatorii. Colonizarea întârziată și, implicit, cantitatea redusă de bifidobacterii în primele trei luni de viață pot spori riscul de infecții respiratorii, boli autoimune și obezitate.
Un studiu care a urmărit sugarii timp de 5 ani a relevat că cei născuți prin cezariană au prezentat un risc cu 10% mai mare de infecții care au necesitat spitalizare, comparativ cu cei născuți pe cale naturală. Aceste infecții au inclus, de exemplu, afecțiuni gastrointestinale și respiratorii.
Beneficiile nașterii naturale și rolul alăptării
Avantajele nașterii naturale
Nașterea naturală prezintă numeroase beneficii atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pentru mamă, scade riscul de cancer mamar și de depresie postpartum. Copilul se adaptează mai repede la mediul exterior, riscul de a dezvolta astm scade, la fel ca și cel de a avea probleme cu alăptarea. Nașterea naturală favorizează colonizarea intestinului bebelușului cu bacterii benefice provenite de la mamă, stabilind bazele unui microbiom sănătos, esențial în special în primele 6-12 luni de viață.
Rolul esențial al alăptării
Studiile au demonstrat că alăptarea joacă un rol crucial în formarea microbiomului bebelușului. Laptele matern este bogat în diverse specii de bacterii, prebiotice, probiotice și substanțe nutritive, oferind o protecție inițială împotriva agenților patogeni și făcând bebelușul mai puțin vulnerabil în primele luni de viață. Flora microbiană intestinală poate fi considerată o extensie a sistemului imunitar, luptând împotriva infecțiilor.
Formula de lapte, deși concepută pentru a fi cât mai similară cu laptele matern, prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește tipul și numărul de bacterii. Deși prebioticele și probioticele au fost adăugate în formule pentru a susține formarea microbiomului, laptele matern conține o concentrație mai mare de Lactobacillus și Bifidobacterium, esențiale pentru digestie și prevenirea bolilor inflamatorii.
Caracterizarea microbiomului nou-născuților și sugarilor
Considerații privind nașterile prin cezariană în România
În România, mai mult de jumătate dintre copii nu se nasc pe cale naturală, în ciuda recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, care sugerează ca numărul nașterilor prin cezariană să nu depășească 15% și să fie efectuate doar din necesitate medicală. Această situație este atribuită, în parte, fricii cauzate de poveștile despre condițiile din spitale, transformând nașterea naturală într-un act medical perceput ca fiind riscant. De asemenea, comoditatea pentru medici, o operație de cezariană durând în medie o jumătate de oră, față de un travaliu care poate dura 12 ore, contribuie la această tendință.
Există situații în care cezariana este absolut necesară și poate salva viața mamei sau a copilului, de exemplu, în cazul în care mama nu respiră corespunzător, copilul nu se oxigenează adecvat, sau dacă mama suferă de hipertensiune arterială sau diabet gestațional. Totuși, motive precum bazinul îngust al femeii, miopia sau prezența cordonului ombilical în jurul gâtului nu ar trebui să fie considerate motive pentru a refuza nașterea naturală.
Dezvoltarea sănătoasă indiferent de modalitatea de naștere
Este important de menționat că sugarii se pot dezvolta sănătos indiferent de tipul nașterii. Fiecare nou-născut este unic, iar dezvoltarea sa imunitară este influențată pe parcursul vieții de o combinație complexă de factori, inclusiv alimentația în primii ani de viață, genetica și expunerea la mediul înconjurător. Sugarii intră în contact frecvent cu flora microbiană de la nivelul pielii mamei, prin alăptare, prin introducerea mâinilor, picioarelor sau a diverselor obiecte în gură, precum și prin atingerea suprafețelor din mediul înconjurător.