Echipa Medicover vine în sprijinul părinților cu cele mai importante recomandări despre îngrijirea nou-născutului după ieșirea din maternitate. Doamna dr. Cristina Coman, medic primar Pediatru și specialist Neonatolog în cadrul Maternității Medicover, ne explică în detaliu răspunsurile la cele mai presante întrebări din primele săptămâni de viață ale copilului.
Cuprins și Sumar
Acest ghid abordează o serie de subiecte esențiale pentru îngrijirea bebelușului:
- Statul non-stop la sân: daunează sau nu nou-născutului?
- Cum știm dacă este necesar să oferim supliment de lapte praf?
- Despre scăderea fiziologică în greutate.
- Este icterul o problemă îngrijorătoare și de ce apare?
- Cum știm că nou-născutul suge eficient?
- Semnele deshidratării la nou-născut.
- "Nou-născutul trebuie să mănânce din 3 în 3 ore?"
- Nou-născutul trebuie să doarmă pe spate sau pe o parte?
- Toaleta ochilor, nasului, gurii se face zilnic?
- Cât de cald trebuie să fie în casă?
- Înfășăm bebelușul la somn? Cum și cu ce?
- Cum îngrijim corect bontul ombilical?
- Ce medicamente trebuie să avem în casă?
- Îi facem baie în fiecare seară?
- Când ieșim afară cu nou-născutul?
- Pătuțul bebelușului are nevoie de protecții?
- Care sunt semnele de alarmă în cazul nou-născuților și bebelușilor?
Sumar: Scăderea fiziologică în greutate este normală în primele zile, iar suplimentul de formulă se recomandă doar în situații specifice. Icterul fiziologic este frecvent și apare prin distrugerea eritrocitelor după naștere. Somnul sigur presupune poziția pe spate, pe o saltea fermă, fără perne sau protecții. Baia zilnică este recomandată ca ritual de hidratare și relaxare. Plimbările sunt permise oricând permite vremea, chiar din primele zile. Semnele de alarmă includ refuzul alimentației, vărsături frecvente, mirosuri neplăcute, febră, mișcări anormale sau modificări ale scaunului și urinei.
Actualizări Medicale și Recomandări
Pentru început, este important să clarificăm orice îndoială și confuzie a părinților. Practicile și recomandările medicale sunt influențate de cercetările și studiile disponibile la un moment dat. Protocoalele medicale naționale și internaționale și ghidurile clinice se actualizează în permanență, având la bază cele mai recente studii și cercetări științifice.
Alimentația Nou-Născutului
Statul non-stop la sân
Statul prelungit la sân nu dăunează nou-născuților și bebelușilor, însă este benefic ca aceștia să aibă un program, nu neapărat în sensul strict al cuvântului, ci mai degrabă o ciclicitate. Nou-născutul trebuie alăptat, apoi stomăcelul să digere laptele, să se odihnească, apoi să își reia acest ciclu. Dacă mama oferă sânul continuu, chiar dacă nou-născutul nu suge activ, o mică cantitate de lapte ajunge în stomac. Ingestia continuă de lapte, chiar și în cantități mici, implică și procesul de digestie, solicitând intens stomacul.
Compoziția laptelui matern diferă în funcție de momentul suptului. La început, laptele este apos și are un conținut ridicat de lactoză, potolind setea copilului, pentru ca ulterior să devină mai sățios. Satietatea este dată de grăsimile din profunzimea glandei, astfel că pe măsură ce sânul se golește, nou-născutul primește un lapte mai gras, care îl satură.
De asemenea, perpetuarea ideii că "plânge = îi este foame" nu ajută. Copilul poate plânge din alte cauze: dureri de burtică, prea cald, o haină strâmtă, amorțeală într-un membru din cauza poziționării incorecte sau menținerii unei poziții pentru prea mult timp.
Suplimentarea cu lapte praf și scăderea fiziologică în greutate
Primul semn că este necesară suplimentarea cu lapte praf este lipsa creșterii în greutate. În mod normal, nou-născuții prezintă o scădere fiziologică în greutate în primele două-trei zile de după naștere. Aceasta apare din cauza pierderilor mai mari decât aportul alimentar, limitat de capacitatea gastrică redusă a nou-născutului. Pierderile includ urina, materiile fecale, pierderile insensibile la nivelul pielii (lichide eliminate prin suprafața mare a pielii) și prin respirație.
După trei-patru zile, capacitatea gastrică crește treptat, iar lactația mamei se instalează suficient, permițând nou-născutului să ia în greutate. Dacă nou-născutul nu recuperează greutatea de la naștere în aproximativ două săptămâni, acesta este un semn că sugarul nu este alimentat suficient. Cauzele pot fi hipogalactia (secretie lactată insuficientă a mamei), sugarul nu suge corect sau nu are putere să sugă susținut.
Alte situații în care este recomandată suplimentarea cu lapte praf includ icterul intens, întârzierea instalării lactației, deshidratarea nou-născutului sau hipoglicemia neonatală. Copiii macrosomi (cu greutate mare la naștere), copiii mamelor cu diabet sau cei cu întârziere de creștere intrauterină se află în categorii de risc pentru hipoglicemie.
În caz de hipoglicemie la nou-născut, corectarea se face prin alimentație cu supliment de formulă sau prin perfuzie, în funcție de valoarea glicemiei. În cazul icterului sever, hidratarea copilului ajută la scăderea nivelului de bilirubină, responsabil de apariția icterului.
Icterul la nou-născut
Icterul la nou-născut intră în categoria crizelor fiziologice, fiind normal ca acesta să apară. În viața intrauterină, fătul trăiește într-un mediu de ușoară hipoxie și are multe globule roșii (eritrocite). După naștere, când oxigenarea este bună, aceste eritrocite în exces nu mai sunt necesare și se distrug în cantitate mare, eliberând bilirubină, care cauzează colorația gălbuie a pielii și mucoaselor. Icterul este numit fiziologic tocmai pentru că este normal și se întâlnește la majoritatea nou-născuților.
Cum știm că nou-născutul suge eficient?
Mesele prelungite, care durează peste 40 de minute, pot indica faptul că nou-născutul nu mănâncă suficient. În mod normal, un copil ar trebui să își termine masa într-un sfert de oră, 20 de minute, maxim 40 de minute la sân. Principalul semn că nou-născutul nu suge eficient este că nu a recuperat greutatea de la naștere nici după 2 săptămâni de viață.
Semnele deshidratării la nou-născut
Pe lângă scăderea în greutate, apar și alți indicatori ai deshidratării: aspectul copilului cu mucoase și tegumente uscate, urinare insuficientă, urină concentrată, cu multe săruri. Acestea sunt uratii, frecvent confundate cu sânge în scutece, reprezentând de fapt săruri filtrate în pampers, care apar din cauza aportului insuficient de lichide.
Rutina Zilnică a Nou-Născutului
Programul de masă
Recomandarea este ca bebelușul să fie alăptat la cerere. Pe măsură ce trece timpul, mama poate observa că, în general, copilul își va stabili propriul program de masă cam la 3 ore. Alăptarea acoperă atât nevoia de foame, cât și pe cea de sete. Un supt de foame este cel în care copilul mănâncă bine și la ambii sâni. Între mese, dacă îi este sete, poate solicita sânul pentru un supt de sete, care este foarte scurt.
Este important ca proaspetele mămici să înțeleagă că alimentația și suptul non-stop la sân sunt două lucruri distincte. Copilul are nevoie și de alte activități, cum ar fi somnul și eliminarea conținutului stomacului, respectând ciclicitatea menționată anterior.
Poziția de somn
Recomandările medicale privind poziția de somn a nou-născutului s-au schimbat de-a lungul timpului. Studiile au demonstrat că dormitul pe burtă este un factor de risc pentru sindromul morții subite la sugari (SMSL), iar poziția de somn sigură este pe spate. Copilul trebuie să doarmă pe o saltea dură, dreaptă, bine igienizată, fără perne, protecții laterale sau pături groase în zona feței.
În timpul zilei, cât timp este supravegheat, copilul poate fi așezat pe o parte sau chiar pe burtică. Poziția pe burtică în perioadele de veghe este recomandată pentru întărirea musculaturii spatelui și a cefei, fiind un fel de kinetoterapie.
Pentru prima lună de viață, se recomandă poziția laterală susținută și controlată, pentru a evita riscul ca bebelușul să ajungă cu fața în jos. Aceasta implică folosirea unor suporturi care să nu permită copilului să se răstoarne pe burtă. Este esențială supravegherea constantă a nou-născutului, fie direct, fie prin sisteme de monitorizare.
Igiena zilnică
Ochii, nasul și gura
Toaleta ochilor, nasului și gurii se face doar dacă este nevoie. Similar adulților, nu ne toaletăm ochii zilnic, ci ne spălăm pe față. La fel procedăm și cu sugarul în timpul băii. Prin strănut, copilul își elimină secrețiile din nas. Intervenția părintelui este necesară doar dacă bebelușul fornaie, hârâie sau strănută frecvent.
Gurița nou-născutului nu se curăță cu glicerină, deoarece aceasta deshidratează mucoasa. Glicerina este folosită ca vehicul pentru alte substanțe, de exemplu, în tratamentul stomatitei micotice, caz în care se recomandă glicerina cu nistatină.
Temperatura ambientală
Temperatura ideală în casă este între 20 și 22 de grade Celsius. În primele două săptămâni de viață, se poate menține chiar și la 24 de grade. Literatura de specialitate indică faptul că abia după 2 luni de viață, bebelușul ajunge să aibă un control al temperaturii corporale similar adultului.
Înfășarea la somn
Este importantă atenția la păturile folosite, pentru a evita sufocarea. Păturile groase care pot ocluziona orificiile nazale sau gura sunt periculoase. Sunt indicate păturile tricotate, cu ochiuri, care permit aerului să treacă. Părintele trebuie să aibă grijă să învelească copilul sub subțioară, astfel încât păturica să nu ajungă la gât.
Îngrijirea bontului ombilical
Alcoolul sanitar este recomandat pentru toaletarea ombilicului, având efect antiseptic și astringent, ajutând la mumificarea bontului. Se recomandă la fiecare schimb de pampers și după baie. Atenție, toaletarea se referă în special la șanțul de detașare, zona umedă unde proliferează germenii. Prin curățarea acestui șanț, se ajută la uscarea și vindecarea mai rapidă a zonei.
Baia nou-născutului
Nici nou-născuții nu au nevoie de băi zilnice în primele luni de viață. Pielea lor este sensibilă și se adaptează la mediul extrauterin. Băile frecvente pot afecta echilibrul natural al pielii.
Ieșirile în aer liber
Plimbările sunt permise oricând permite vremea, chiar din primele zile de viață ale copilului.
Sănătatea Nou-Născutului
Medicamente necesare în casă
Nu este necesar un stoc mare de medicamente. Produsele esențiale includ:
- Alcool sanitar, comprese sterile, ser fiziologic
- O pompă de nas sau o sondă de nas pentru curățarea acestuia
- Supozitoare cu glicerină sau microclisme, în caz de constipație
- Termometru (febra se măsoară doar cu termometrul)
- Supozitoare pentru scăderea febrei
Îngrijirea pielii
Pielea bebelușilor este extrem de sensibilă. La trecerea din mediul intrauterin, unde pielea este permanent hidratată, la cel extrauterin, poate apărea uscarea pielii. În cazul unor afecțiuni precum eczema sau dermatita atopică, băile trebuie limitate la 10 minute, utilizând un gel de corp special, fără parfum, și apă călduță. Imediat după îmbăiere, se aplică o cremă hipoalergenică, recomandată de medic.
Îngrijirea scalpului
Crusta de lapte (cruste seboreice) este o afecțiune comună a scalpului, care dispare de obicei în primele luni. Pentru îndepărtarea ei, se pot folosi produse dermato-cosmetice specifice sau ulei de floarea-soarelui înainte de baie.
Îngrijirea unghiilor și urechilor
Unghiile nou-născutului sunt moi, dar pot zgâria. Pentru tăierea lor, se folosește o unghieră pentru copii sau foarfece cu vârf rotunjit. Urechile se curăță singure; se șterge doar urechea externă cu o cârpă moale sau un tampon de vată.
Îngrijirea organelor genitale
Se folosesc tampoane de bumbac umede. La fete, ștergerea se face întotdeauna din față spre spate pentru a preveni transferul bacteriilor din anus în vagin/orificiul urinar. Se utilizează apă călduță și, eventual, săpun pentru bebeluși.
Schimbarea Scutecului
Frecvența și tehnica
Un nou-născut folosește în medie 10 scutece pe zi. Schimbarea scutecului este o componentă esențială a igienei, prevenind iritațiile. Se recomandă schimbarea la fiecare 2-3 ore sau imediat după eliminarea scaunului.
Pașii pentru schimbarea scutecului:
- Pregătiți tot ce aveți nevoie: scutec curat, unguent, șervețele umede.
- Așezați copilul pe o masă de înfășat sau o suprafață plană și sigură.
- Desfaceți scutecul murdar, dar nu îl îndepărtați complet.
- Curățați zona scutecului cu șervețele umede sau o cârpă curată, ștergând din față spre spate (la fete) și în pliurile pielii.
- Ridicați ușor picioarele bebelușului și scoateți scutecul murdar.
- Aplicați cremă sau loțiune de protecție, dacă este necesar.
- Puneți scutecul curat sub bebeluș, asigurându-vă că este bine fixat, dar nu prea strâns (să permită intrarea a două degete între pielea copilului și scutec).
- Aruncați scutecul vechi și îmbrăcați copilul.
- Spălați-vă pe mâini.
Iritația de scutec
Este o erupție cutanată frecventă, cauzată de contactul prelungit al pielii sensibile a bebelușului cu scutecul umed sau murdar. Igiena riguroasă și utilizarea cremelor de protecție ajută la prevenirea acesteia.
Semne de Alarmă la Nou-Născuți și Sugari
Părinții trebuie să fie atenți la următoarele semne:
- Refuzul persistent al alimentației
- Vărsături frecvente
- Mirosuri neplăcute
- Febră (peste 38°C la nou-născuți)
- Mișcări anormale sau letargie
- Modificări semnificative ale scaunului (diaree persistentă, sânge în scaun) sau urinei (cantitate foarte mică)
- Dificultăți de respirație
- Icter persistent sau agravat
- Plâns inconsolabil
În prezența oricărui dintre aceste semne, este necesară solicitarea imediată a sfatului medical.