Alăptarea bebelușului: Ghid complet pentru mămici

Importanța alăptării la cerere

În trecut, exista percepția că este mai bine ca mama să limiteze durata alăptării la început, crescând-o apoi treptat pe măsură ce mameloanele se adaptează suptului, deoarece în unele cazuri apăreau iritații ale mamelonului. Însă, practica a demonstrat că este mai benefic ca decizia să fie lăsată de la bun început sugarilor.

Durata prelungită a supturilor încă de la debutul alăptării la sân favorizează reflexul de eliberare a laptelui, care inițial acționează mai lent, pentru ca mai apoi să intre pe deplin în acțiune. Răspunsul la întrebarea "Cât de des și cât de mult trebuie să sugă bebelușul?" este, în principiu: "De fiecare dată când bebelușului dumneavoastră îi este foame și cât de des simțiți că sunteți în stare să vă adaptați cerințelor acestuia."

În societățile mai puțin dezvoltate, mamele alăptează uneori la intervale de o jumătate de oră, deși probabil bebelușul va suge foarte puțin la una sau alta din aceste mese. Alăptarea trebuie să fie la cererea bebelușului, nu un răspuns automat la plâns.

De ce plânge bebelușul? Nu întotdeauna este foame!

Sugarii nu trebuie alăptați de fiecare dată când plâng. Ei pot plânge și din alte motive, cum ar fi: colici abdominale, alte forme de indigestie, episoade de nervozitate pe care noi nu le înțelegem, sau oboseală care, dintr-un motiv sau altul, nu le aduce somnul.

O mamă anxioasă și fără experiență poate ajunge la culmea extenuării dacă toată ziua și jumătate din noapte alăptează și își face griji continuu. Prin urmare, pe de o parte, răspunsul este "alaptați cât de des doriți", dar pe de altă parte, este indicat un termen de două ore între supturi.

Dacă sugarul se trezește mai repede, lăsați-l să se agite un pic în speranța că poate adoarme la loc sau oferiți-i o suzetă. Încercați să-l legănați pentru câteva minute sau să-l plimbați în brațe. Dacă totuși credeți că îi este foame, puneți-l la sân, dar nu mai mult de 20 de minute.

Personalizarea alăptării: Ascultă-ți bebelușul și propriul instinct

În cazul în care mameloanele dumneavoastră se dovedesc rezistente la asalturile sugarului și dacă aveți încredere în secreția lactată a sânilor dumneavoastră și în abilitatea de a aprecia corect foamea și celelalte probleme ale bebelușului, alăptați copilul cât de des și cât de mult considerați că este cazul.

În majoritatea țărilor neindustrializate, acolo unde alăptarea la san reprezintă unicul mod de hrănire a sugarilor, unde mamele își poartă bebelușii cu ele în timp ce muncesc și unde problema orarului alăptării este necunoscută, sugarii se trezesc frecvent și sunt puși la sân la fel de des. Ei sug relativ puțin la un singur sân, apoi adorm la loc.

În societatea noastră, în care orarele sunt la mare preț și în care mulți dintre bebeluși sunt puși într-un pătuț într-o cameră liniștită după ce au terminat de supt, tendința este de a le oferi mese mai rare și mai consistente.

Optimizarea procesului de alăptare: Sfatul specialiștilor

Dacă mama produce cantități mari de lapte, sugarul poate fi destul de satisfăcut sugând la un singur sân la o masă. Fiecare dintre sâni primește stimulul unei goliri complete, chiar dacă acesta se întâmplă o dată la fiecare 4 sau chiar 8 ore.

Totuși, în multe cazuri, cantitatea de lapte dintr-un singur sân nu este suficientă pentru sugar, astfel încât la un singur supt trebuie oferiți ambii sâni, începând cu cel stâng la una dintre mese și apoi cu cel drept la următoarea. Unele mame și unii dintre medici recomandă oferirea ambilor sâni la o masă indiferent de situație.

Pentru a asigura o secreție lactată adecvată, sugarul trebuie ținut la unul dintre sâni timp de 12-15 minute, dacă acceptă, și apoi mutat la celălalt pentru cât timp mai dorește să sugă. În mod normal, un sugar suge cea mai mare parte a laptelui din sân în 5-6 minute. Sânii produc în continuare lapte într-un ritm redus, deci sugarul va avea tot timpul ceva de supt și după golirea sânului.

În consecință, nu este nevoie ca mama să prelungească suptul mai mult de 20-40 de minute în total, în funcție de apetitul sugarului și de cât timp are mama la dispoziție. Conform declarațiilor Adinei Păun, moașă și consultant în alăptare IBCLC, durata meselor este în principiu din ce în ce mai scurtă și mai rară pe măsură ce sugarul înaintează în vârstă: un nou-născut de 5 zile poate petrece 30-40 minute la sân la majoritatea meselor, însă un copil de o lună sau o lună și jumătate ar trebui să petreacă maxim 10-15 minute/sân la o masă.

Eficiența la sân este importantă la orice vârstă, de la prima masă a sugarului. În timpul puseurilor de creștere, copilul stă mult și des la sân pentru a stimula producția maternă.

Probleme comune în alăptare și soluții

Regurgitarea

Regurgitarea este un fenomen normal la nou-născut, atât timp cât cantitatea regurgitată nu depășește două linguri de lichid. Un copil cu reflux gastro-esofagian plânge des la sân în timpul mesei, se trezește brusc din somn cu un țipăt de durere și nu ia în greutate.

Dacă copilul regurgitează mult și des, verificați atașarea, eructați mai des pe parcursul alăptării, urmăriți dacă fluxul de lapte matern nu este prea puternic (copilul se îneacă, se retrage de la sân, plânge des) și evaluați frenul lingual cu un consultant în alăptare sau un medic cu experiență. Regurgitarea se poate datora oricărei combinații de factori din cei enumerați, sau poate fi într-adevăr semnul apariției refluxului gastro-esofagian.

Dacă ați rezolvat toate cele enumerate și copilul regurgitează în continuare mult, adresați-vă medicului pediatru, mai ales dacă sugarul începe să scadă în greutate sau să nu își mențină ritmul de până atunci.

Pentru a preveni regurgitarea, se recomandă ca fiecare masă să fie într-un mediu calm, plăcut și tăcut, evitând întreruperile, zgomotele neașteptate, luminile puternice sau alte situații ce îl pot distrage pe cel mic. Evitați hrănirea atunci când copilul se află întins pe pat. Țineți copilul în poziție verticală, 10-20 de minute după fiecare masă. Nu vă jucați și nu vă agitați copilul după masă. Încercați să-i dați de mâncare înainte de a ajunge să-i fie extrem de foame. Ridicați salteaua pe care doarme copilul, astfel încât capul său să fie puțin mai sus decât restul corpului.

Canale înfundate și mastită

Un canal înfundat este o zonă tare a sânului, rezultat al unei probleme de drenare corectă. Mastita este o infecție bacteriană a sânului, care este de obicei însoțită de roșeață locală, durere și simptome asemănătoare debutului unei gripe: stare de rău, dureri musculare, febră ridicată.

Mastita debutează deseori ca angorjare care nu este tratată corect, deci concentrați-vă pe drenarea sânului angorjat din momentul apariției primelor semne. Mastita mai poate fi legată și de ragade persistente, porți de intrare facile pentru bacterii și semn al unei atașări - și deci drenaj - slabe. Dacă ați ajuns deja în stadiul de mastită, cel mai corect este să fiți consultată de un specialist în alăptare, care să identifice cauza mastitei.

Ragadele mamelonare

Ragadele sunt fie semnul unei atașări incorecte, fie al unui fren lingual restrictiv al copilului, fie al unei combinații dintre cele două. Există produse care pot ajuta vindecarea rănilor (compresele MultiMom sunt foarte eficiente), însă dacă nu se elimină cauza ragadelor, problema va persista.

În principiu, o atașare corectă în cazul unui sân care are deja ragade ar trebui să nu doară mai mult de câteva secunde, apoi să continue fără probleme. Un supt al unui copil incorect atașat sau al unuia cu fren lingual restrictiv doare pe parcursul întregii mese.

Agitația bebelușului la sân și refuzul sânului („greva suptului”)

Această situație apare mai frecvent la bebeluși în jurul vârstei de 3-4 luni, când aceștia încep să fie agitați în timpul suptului, se arcuiesc la sân, lasă sânul și plâng tot mai mult, ajungând chiar în situația în care bebelușul începe să refuze sânul și să își sugă mâinile.

În această situație, apare o scădere a fluxului laptelui și a lactației mamei. Această agitație a bebelușului la sân este observată mai mult după-amiaza sau seara, iar dacă nu se intervine la timp, situația se agravează. Bebelușul poate refuza total sânul în timpul zilei, dar poate să sugă bine noaptea.

Unii bebeluși care au fost obișnuiți cu un flux mare și constant al laptelui ajung să fie nemulțumiți din cauza scăderii fluxului. Suptul din biberon este foarte diferit și mulți bebeluși ajung să își deterioreze suptul corect la sân, iar acest lucru duce la un flux mai mic al laptelui. Mai mult decât atât, o atașare corectă a bebelușului la sân poate fi deteriorată și de folosirea suzetei.

Dacă mama oferă prea mult suzeta bebelușului, momentul de foame este amânat, iar fluxul laptelui și lactația scad treptat. Multe mame primesc recomandarea de a alăpta doar dintr-un singur sân la o alăptare pentru ca bebe să primească "lapte mai gras" care este la finalul alăptării. Multe mame insistă cu alăptarea la un singur sân, chiar dacă bebe nu mai înghițea, ci doar stătea și suzeta sânul. Dacă bebe nu mai înghite, înseamnă că nu mai primește deloc lapte.

Dacă a scăzut fluxul și lactația mamei, nu înseamnă că nu mai există lapte suficient pentru bebe. Este indicat să apelați la un consultant în alăptare încă de la primele semne ale grevei suptului.

Prioritatea sugarului este să se hrănească. Un copil care refuză sânul are un motiv bine întemeiat. Sugarul poate refuza sânul din cauza unui flux prea lent sau prea puternic, dacă îi este foarte greu să se atașeze (ca în cazul frenului lingual restrictiv sau al sânului foarte angorjat), sau dacă suptul îi provoacă durere din orice motiv: afte sau candida bucală, gât inflamat din cauza unei viroze, durere în timpul mesei din cauza unui reflux gastro-esofagian sever.

Un copil care nu suge este o urgență, și este bine să fiți evaluați de un pediatru și un consultant în alăptare cât mai curând cu putință pentru a identifica problema și a începe corectarea situației. Între timp, mama trebuie să susțină lactația prin extracție sistematică a laptelui, imitând ceea ce ar fi făcut copilul la sân.

Alăptarea cu mamelon de silicon și SNS

Mamelonul de silicon sau SNS-ul (Sistem de Suplimentare Nutritivă) pot avea un rol benefic în cazul anumitor cupluri mamă-copil. Mamelonul de silicon poate rezolva atașarea dificilă în anumite cazuri (mamelon ombilicat, sân foarte angorjat, anatomia gurii nou-născutului care nu permite încă atașarea), iar SNS-ul încurajează un copil care se atașează la sân să sugă atunci când fluxul mamei este foarte redus sau copilul are forță foarte mică să sugă (ca în cazul prematurilor, de exemplu).

Diferența dintre regurgitare și vomă

Este foarte important să cunoașteți diferența dintre regurgitat și vomă. Spre deosebire de regurgitat care, în cazul multor copii, nici nu se observă, voma este puternică și creează un mare disconfort și suferință copilului bolnav. Mai multe episoade de vomă pe zi, precum și o culoare ciudată a acesteia, trebuie să vă îndemne urgent către a cere sfatul unui medic pediatru.

Probleme digestive comune la bebeluși

Colicile, regurgitarea și constipația se numără printre cele mai des întâlnite probleme digestive la bebeluși. Diareea, sindromul de ruminatie și episoadele de vomă au loc puțin mai rar. Peste 50% dintre bebeluși se confruntă cu cel puțin o astfel de tulburare digestivă.

Colicile

Medicina nu a găsit un răspuns exact la întrebarea "Ce sunt colicile?", dar există câteva simptome care anunță apariția colicilor la bebeluși: bebelușul plânge mult, de cele mai multe ori după masă, are dureri de burtică, stomăcelul este tare și bombat, zgomotos și produce multe gaze. Partea bună este că dispar după circa trei-patru luni de viață a bebelușului.

Constipația

Dacă are constipație, scaunele sunt mai rare și mai tari ca de obicei. Se recomandă administrarea de mai multe lichide; sucurile de fructe vor ușura constipația. Prea mult lapte înrăutățește constipația la bebeluși. Încercați să includeți cât mai multe fibre în alimentația copilului.

Dureri abdominale

Mulți bebeluși au dureri de burtică, iar acestea pot avea nenumărate cauze. Dacă durerea nu este severă și nu durează mai mult de o-două ore, nu vă îngrijorați prea tare. Dar dacă durerea este puternică și persistă mai multe ore, mergeți la doctor! S-ar putea să aibă apendicită. Durerile repetitive severe de burtă la intervale de 15-20 de minute pot fi semnalul unei ocluzii intestinale.

Vărsăturile

Când copilul varsă, elimină o parte din conținutul stomacului. De cele mai multe ori, vărsăturile dispar de la sine în 24 de ore, dar copiii se deshidratează rapid, așa că asigurați-vă că beau multe lichide! Faceți-i o băutură cu glucoză și sare și oferiți-i să bea la fiecare oră.

Diareea

Când copilul are diaree, scaunele sunt apoase și mai frecvente decât în mod normal. Este important să-i dați celui mic multe lichide pentru a preveni deshidratarea. Dacă este foarte deshidratat, copilul va fi internat în spital pentru a i se administra perfuzii.

Gastroenterita

Gastroenterita la bebeluși este o problemă digestivă comună. De regulă, produce diaree și vărsături. Cei mai mulți dintre copiii care se confruntă cu aceasta pot fi îngrijiți acasă, dar se recomandă ca părinții să țină legătura cu medicul, pentru a le face recomandări cu privire la îngrijirea lor. Majoritatea tipurilor de gastroenterită sunt cauzate de virusuri, astfel că această problemă digestivă la bebeluși este mai frecventă pe timpul iernii, dar gastroenterita poate apărea și din cauza unor bacterii sau toxiinfecții alimentare.

Pentru ameliorarea simptomelor, se recomandă hidratarea optimă a bebelușului, pentru a compensa fluidele pe care le pierde în timpul episoadelor de vomă și diaree și pentru a evita deshidratarea. Evitați însă să îi dați sucuri de fructe. Înlocuiți alimentele solide cu cele fluide, iar dacă observați îmbunătățiri, le puteți reintroduce treptat pe cele solide.

În unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea unor soluții pe bază de electroliți. Semnele de alarmă pentru gastroenterită, ce necesită intervenție medicală de urgență, sunt: deshidratarea; bebelușul nu prezintă reacții; pielea micuțului are un aspect neobișnuit, palid sau învinețit; extremitățile sale sunt reci; prezintă dificultăți de respirație sau are un ritm respirator anormal; dacă diareea este însoțită de sânge; dacă voma are un aspect verzui (de la bilă) sau conține sânge.

Semne de urgență asociate cu problemele digestive la bebeluși

Solicitați ajutor medical de urgență dacă bebelușul se confruntă cu următoarele situații:

• plânge de durere de stomac la intervale de 15-20 minute și devine palid;
• are scaune de culoare roșie sau roșu-închis;
• are frisoane de sânge în scaun, pe scutec;
• are o durere abdominală severă ce durează mai mult de trei ore și este combinată cu stare de febră;
• este constipat de mai mult de trei zile;
• a vărsat în mod repetat timp de peste șase ore;
• are o vărsătură galben-verzui;
• a avut diaree mai mult de 24 de ore;
• are semne de deshidratare: gură și buze uscate, urina este închisă la culoare, este apatic și letargic.

Este important să observați cu atenție semnele și simptomele ce pot indica probleme digestive la bebeluși. Cu toate că unele dintre acestea pot fi tratate acasă, nu îi dați bebelușului dumneavoastră medicamente, decât la recomandarea medicului. Atunci când observați că micuțul nu se simte bine, țineți legătura cu medicul până se reface în totalitate, pentru a vă asigura că modul de îngrijire este adecvat. În cazul în care observați semne alarmante, solicitați intervenție medicală de urgență!

Beneficiile alăptării

Pe lângă o bază firească de hrană, alăptarea este un mod unic de implicare sufletească, cu reale beneficii, atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă:

• Fortifică organismul prin transferul de factori imunitari de la mamă la sugar - astfel, bebelușul va fi mai puțin predispus la infecții respiratorii, urinare, ale urechii sau septicemii.
• Nutrienții săi sunt 100% compatibili cu capacitatea de digestie a sugarului - conține 1,5% proteine, în mare parte lactabulmina, nutritivă și mai ușor digerabilă decât caseina din laptele de vacă.

Există și câteva dezavantaje (instabilitatea hormonală și disconfortul în viața de cuplu, nevoia de mobilitate personală, caracterul inoportun). Dar atunci când aveți susținerea potrivită, totul este mai ușor. Când tații susțin alăptarea, mamele o aleg cu o probabilitate de 96%. La polul opus, doar 26% sunt pro alăptare.

Mituri și realități despre alăptare

1. Fumatul și alăptarea: Din păcate, da. Multe dintre substanțele toxice din tutun pătrund în circulația sanguină și apoi în lapte. În plus, chiar și fumatul în apropierea bebelușului cauzează probleme respiratorii și crește riscul de moarte subită a sugarului.
2. Scurgerile mamelonare: Aceste scurgeri reprezintă colostrul, o substanță precursoare laptelui matern, mai bogată în proteine și mai săracă în grăsimi și zahăr, cu un număr impresionant de anticorpi. Nu toate femeile au aceste scurgeri, iar acest lucru nu afectează în niciun fel capacitatea ulterioară de alăptare. Laptele va veni cu atât mai repede dacă puneți copilul mai repede la sân, ideal, între 30 de minute și două ore după naștere. Reflexul bebelușului de a suge vă va stimula lactația.
3. Necesarul redus de hrană al nou-născutului: Bebelușul dumneavoastră va avea un necesar foarte redus de hrană în primele zile de viață, așa că nu vă îngrijorați din această cauză. Oricum, are parte de cea mai bună hrană în acest moment: colostrul, o linguriță la fiecare masă fiind suficientă pentru bebelușul dumneavoastră. În plus, dacă ați avut anestezie sau un travaliu prelungit, bebe poate fi ușor amețit și leneș.
4. Alăptarea după cezariană: Cu siguranță veți putea face acest lucru, dar ritmul depinde de cât de în formă sunteți dumneavoastră și bebelușul. Dacă totul decurge normal, fără complicații sau efecte secundare după operație, veți putea începe alăptarea imediat.
5. Cantitatea insuficientă de lapte: Multe mame se confruntă cu o cantitate insuficientă de lapte pentru bebelușii lor, iar cauzele sunt diverse, cel mai important fiind stresul. Lactația este o problemă "psihică", de încredere în propria persoană. Toate mamele au lapte dacă familia le susține. Ce puteți face în plus? Beți ceaiuri din plante galactogene, care stimulează lactația: anason, chimen, fenicul, roiniță, mărar, morcov, mentă. Le puteți consuma individual sau combinate, pentru o mai bună acțiune. Cel mai bine, consumați-le în cantități mai mici, chiar de la începutul lauziei, apoi pe parcursul alăptării, ori de câte ori simțiți că laptele este mai puțin.
6. Dieta mamei în timpul alăptării: Da, restricția și prudența rămân la fel de importante ca în sarcină. Evitați alimentele excitante (cereale, cafea, cacao, alte băuturi cu cofeină), dar și cele care provoacă balonări (de exemplu, fasole, varză, mazăre, năut) sau au potențial alergenic (de alune, nuci, căpșuni, kiwi, scoici). Compoziția de bază (grăsimi-proteine-carbohidrați) a laptelui uman nu este dependentă de ce anume mâncați dumneavoastră, dar unele deficite de vitamine afectează conținutul, la fel și excesul. Puteți bea o ceașcă de cafea slabă și ocazional alcool, după ce alăptați. Acestea nu trebuie însă numărate ca sursă de lichid, deoarece au efect de deshidratare. De asemenea, puteți mânca și ceva dulce, dar moderația rămâne esențială: o dietă bogată în dulciuri va interfera cu secreția lactată.

Tehnici corecte de alăptare

Bebelușul este pus corect la sân atunci când l-a apucat având gura foarte larg deschisă, cu gingia de jos foarte mult sub baza mamelonului, pe areolă. Astfel, el trebuie să sugă din toată areola mamară (aria pigmentată din jurul mamelonului) și să stea pe o parte, cu fața la mamelon și cu capul în linie dreaptă. Întotdeauna, mutați copilul aproape de sân și nu invers, pentru a evita probleme de apucare a sânului.

Bebelușul suge și înghite, iar laptele curge într-un flux optim, dacă observați o mișcare puternică, constantă și ritmică la nivelul obrazului. Dacă sânul blochează nasul celui mic, lipiți burtica lui de a dumneavoastră, îndepărtați nasul cu mâna și susțineți bărbia astfel încât copilul să poată respira. În același timp, susțineți sânul greu pentru a nu-i cădea din gură.

Dacă bebelușul a terminat masa, dar încă nu vrea să-i dea drumul, băgați degetul mic la colțul gurii pentru a întrerupe pompa de vid formată în timpul suptului.

Optează la început pentru poziții ușoare: transversală și cea a mingii de fotbal. În cazul primei poziții, țineți capul copilului cu mâna opusă sânului la care alăptați. Apucați apoi cu mâna dreaptă sânul drept, plasând degetul mare deasupra zonei pigmentate, în locul unde nasul celui mic va atinge sânul. Degetul arătător ar trebui să fie în locul unde bărbia copilului va atinge sânul. Apăsați ușor și așteptați reacția celui mic. În poziția mingii de fotbal, bebelușul trebuie pus pe o parte, într-o poziție semi-șezândă, cu fața spre dumneavoastră și cu picioarele sub brațul dumneavoastră cel drept, dacă alăptați la sânul drept.

Furia laptelui și mastita

Această problemă implică o abundență crescută a laptelui matern și debutează la trei-patru zile după naștere din cauza punerii tardive la sân a copilului. Sânii sunt supraplini, se simt calzi și grei, mamelonul se aplatizează și areola mamară devine dură; uneori apare creșterea temperaturii în jurul valorii de 37,8°C.

În niciun caz nu renunțați la supt, bebelușul este cel mai bun doctor, deoarece prin suptul lui, deblochează sânul. Pentru a stimula curgerea laptelui, aplicați pe sân comprese calde înainte de momentul alăptării, timp de 20 de minute. Tot înainte, este bine să goliți puțin sânul; astfel, îl veți ajuta pe bebe să-l prindă corect.

Mastita este o inflamație acută a glandei mamare, ce apare la unul sau la ambii sâni, cel mai adesea în prima săptămână după furia laptelui. O puteți recunoaște după durerea severă, roșeață și căldură locală, inflamarea și întărirea sânului bolnav, blocarea curgerii laptelui, febră de 38-39°C, frisoane etc.

Atât mastita, cât și angorjarea sânilor sunt rezultatul unei alăptări incorecte, cu golirea incompletă a anumitor părți ale sânului sau cu o poziție greșită a bebelușului în timpul suptului. Canalele nefolosite devin prea pline, apoi se blochează, iar curgerea de lapte nu mai este posibilă, fapt ce produce suprainfectarea cu microbi, fără ca laptele să fie afectat, ceea ce îl face sigur pentru bebeluș. Din acest motiv, golirea sânului ajută la reducerea inflamației.

Nu luați antibiotice decât dacă medicul vă face această recomandare. În schimb, la fel ca la angorjare, aplicați comprese calde înainte de golirea sânului și reci ulterior, odihniți-vă și, la nevoie, mulgeți-vă cu pompa manuală (mai "blândă" decât cea electrică).

tags: #bebe #suge #mult